BUCUREȘTI, 29 iun – Sputnik, Georgiana Arsene. În septembrie 2008, începeau cursurile școlilor cei care anul acesta au susținut examenul național de bacalaureat.
Elevii au intrat în învățământul obligatoriu într-o perioadă cu maximă creștere economică. Din păcate, acel an a precedat cea mai amplă criză economică recentă. Din păcate, au încheiat școala tot într-o situație de criză, generată de pandemia de coronavirus.
După 18 ani de școală, după 18 ani de școală, din generația 2020 unul din trei elevi - peste 74.000 în total - intrat în clasa I nu a mai ajuns la Bacalaureat, exceptându-i pe cei care au ales școlile profesionale.
Pe 14 septembrie 2008 intrau în clasa I aproximativ 230.000 de elevi, potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, informează edupedu.ro.
Această generație urma să fie numărată precis abia în 2014, când elevii erau deja în clasa a șasea. Potrivit datelor oficiale, 197.700 de elevi erau înscriși în anul școlar 2013-2014 în clasa a VI-a.
Dacă ne uităm atent la cifre vedem că, până la acest moment, 32.300 de elevi nu se mai regăsesc în clasa a șasea dintre cei raportați oficial că au intrat în clasa întâi în urmă cu șase ani.
Conform raportului oficial de la simularea de la Evaluarea Națională din 2016, în clasa a VIII-a mai erau înscriși 187.018 elevi.
În doar doi ani de zile au dispărut încă zece mii de elevi.
În examenul propriu-zis de Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a s-au înscris 153.673 de elevi.
Din nou avem o scădere a efectivelor de elevi, cu 32.000. Față de numărul inițial, diferența ajunge la 76.327 de elevi.
Media cinci la Evaluarea Națională este obținută numai de 111.598 elevi, adică 75,1%, potrivit datelor de la Ministerul Educației.
Din 2016, o dată cu admiterea la liceu, generația acestor elevi se împarte în două. Astfel, din 119.578 de elevi câți au completat fișele de înscriere, 118.661 de elevi au fost repartizați la licee. Alți peste 32.000 de elevi au mers spre învățământul profesional și vocațional.
La Bacalaureat au ajuns în acest an 123.800 de absolvenți de clasa a XII-a din actuala promoție. Față de numărul inițial, 106.200 de elevi s-au pierdut pe drum.
Pentru cei 32 de mii de elevi care au ales învățământul profesional și vocațional situația este explicabilă, dar mai rămân 74 de mii de elevi din această generație despre care în mod oficial nu există o explicație. Asta înseamnă 32,17% din elevii acestei generații.
Miniștri care s-au perindat la conducere
Nu doar numărul elevilor a fost într-o dinamică permanentă, ci și al miniștrilor care s-au perindat la șefia Învățământului. Evident, fiecare a încercat să își impună propria viziune și reformă, iar elevii și profesorii au fost terenul de testare al acestor idei. Ca să nu spunem ”cobai”…
În perioada 5 aprilie 2007 — 6 octombrie 2008, la cârma Educației s-a aflat liberalul Cristian Adomniței. A fost schimbat la nici o lună de la începutul anului școlar, după un an și jumătate de mandat.
El a introdus tezele unice la clasele a VII-a și a VIII-a, în 2007 și 2008, pentru a înlocui examenele.
În locul său vine alt liberal, Anton Anton - 6 octombrie 2008 — 22 decembrie 2008. O dată cu schimbarea Guvernului pleacă și Anton de la Educație. Nu se remarcă prin nimic.
La 22 decembrie 2008 la șefia Educației ajunge social democrata Ecaterina Andronescu, care va sta în funcție până la 1 octombrie 2009. Este deja la al doilea mandat. Desființează Școlile de Arte și Meserii.
Din 1 octombrie 2009 și până pe 23 decembrie 2009 șefia Educației este asigurată, interimar de Emil Boc de la PD-L.
Imediat după aceea este instalat în funcție Daniel Funeriu, care va sta la ministerul Educației până pe 9 februarie 2012. Este membru PD-L. El promovează actuala Lege a Educației prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, introduce camere de luat vederi în sălile de clasă, la examenele naționale.
Timp de trei luni, din 9 februarie 2012 și până pe 7 mai 2012, la cârma Ministerului Educației vine un alt pedelist, în persoana lui Cătălin Baba.
Din 7 mai 2012 și până pe 15 mai 2012 vine ministru Ioan Mang de la PSD. Demisionează, însă, după o săptămână, în urma a numeroase acuzații de plagiat.
În intervalul 15 mai 2012-2 iulie 2012, la Educație este ministru Liviu Pop. El a ajuns în fruntea ministerului ca politician independent, fiind președinte al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ – FSLI Maramureș. Printre primele sale măsuri ca ministru s-a numărat reintroducerea reținerii cotizațiilor sindicale direct prin statele de plată ale profesorilor membri de sindicat.
În 2 iulie 2012, la șefia Educației revine Ecaterina Andronescu, care va ocupa funcția până pe 21 decembrie 2012.
Între 21 decembrie 2012 – 14 decembrie 2014, vine ministru, din partea PSD, Remus Pricopie. Are al doilea cel mai lung mandat de ministru al Educației, deținut alături de Mihnea Costoiu – ministru delegat pentru Cercetare și Învățământ Superior.
Acum se petrec cele mai ample modificări ale Legii educației Miclea-Funeriu din 2011. Mai exact, concursurile de angajare a profesorilor trec de la școli înapoi la inspectorat.
În locul său vine Sorin Mihai Cîmpeanu - 14 decembrie 2014 – 17 noiembrie 2015, membru al Partidului Conservator. La scurt timp de la intrarea sa în guvern, executivul a modificat legea educației astfel încât doctorii să poată renunța la titlul de doctor. Nu s-a pus în aplicare, pentru că niciun ministru nu a mai aprobat și metodologia care să operaționalizeze modificarea legislativă.
La șefia Ministerului Educației vine și un tehnocrat, în persoana lui Adrian Curaj. Acesta va ocupa fotoliul de ministru în intervalul 17 noiembrie 2015 – 5 iulie 2016. Este schimbat de premierul Dacian Cioloș cu Mircea Dumitru.
Acesta este tot tehnocrat. El a ocupat funcția de ministru între 7 iulie 2016 – 4 ianuarie 2017. A organizat pentru prima dată la nivelul școlilor și al liceelor un concurs cu teste de nivel internațional pentru funcția de director.
Pavel Năstase, PSD, conduce destinele Învățământului între 4 ianuarie 2017 – 28 iunie 2017. El introduce posibilitatea ca foștii directori, numiți politic, să poată fi numiți din nou pe funcții, cu mandat temporar.
În 29 iunie 2017, Pop revine în funcția de ministru al Educației, unde va rămâne până pe 29 ianuarie 2018, de data asta din partea PSD. Introduce manualele editurii unice.
Din 29 ianuarie 2018 și până pe 27 septembrie 2018 vine ministru Valentin Popa de la PSD. El pune în practică planul lansat de Pop privind realizarea tuturor manualelor de editura unică a statului, trecând peste deciziile nefavorabile date de Curtea Constituțională și în lipsa unei legislații care să îi permită acest monopol.
Din 16 noiembrie 2018 revine la conducerea Ministerului Educației Ecaterina Andronescu, care va ocupa această funcție până pe 2 august 2019. Este demisă de Viorica Dăncilă pentru o declarație considerată deplasată în scandalul Călărași.
În locul său vine, în data de 4 noiembrie 2019, liberala Monica Anisie. În 2016, aceasta fusese secretar de stat pentru învățământul preuniversitar. Este și acum în funcție.
Se remarcă prin declarații care bulversează părinții, elevii și cadrele didactice. Este menținută în funcție după ce moțiunea simplă împotriva sa trece cu brio.
Sputnik a scris aici despre ce se petrece la Ministerul Educației și Cercetării sub conducerea Monicăi Anisie.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova