Editorial realizat de Ghevorgh Mirzayan
Programul ”Parteneriatului Estic” este un proiect important atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru țările participante. Doar că obiectivele lor în acest program sunt diametral opuse. Dacă pentru statele post-sovietice acesta este un pas spre o ”căsătorie” în deplinul sens al cuvântului, atunci pentru Bruxelles este o oportunitate de a menține niște relațiile de „concubinaj”.
Surogatul Est European
Proiectul ”Parteneriatul Estic” în sine reprezintă în mare parte o sublimare. Cert este că relațiile UE cu o serie de țări post-sovietice sunt construite în jurul cuvintelor magice „integrare europeană”. Cu acest ”morcov”, Uniunea Europeană ademenește elitele pro-occidentale spre tabăra sa, iar speranța de aderare la UE îi convinge să nu participe sau să-și limiteze participarea la proiecte de integrare cu Rusia.
Din păcate, elitele care au crescut cu idealizarea Occidentului (unde, așa cum rezultă din cea mai recentă istoriografie a țărilor post-sovietice, „Rusia rea” nu i-a lăsat) nu înțeleg că spațiul Uniunii Europene în viziunea Bruxellesului, Berlinului și Parisului nu pornește din vestul graniței ruso-ucrainene și mai ales nu de la sudul Munților Caucaz. UE se termină la est cu Polonia și Țările Baltice, iar la sud - cu Grecia. Extinderea sa din contul țărilor post-sovietice se află pe ordinea de zi imediat după aderarea Turciei - care a rămas în așteptare timp de jumătate de secol și va rămâne acolo și în viitorul previzibil.
UE nu este pregătită să subvenționeze economiile țărilor post-sovietice, nici să suporte sarcina reformelor economice, nici să primească noi imigranți din est, nici să ofere elitelor acestor state dreptul de vot și de veto. Ultimul val de expansiune datorat țărilor estice oarecum străine de valorile europene la începutul anilor 2000 (când Polonia, România, Bulgaria și altele au fost incluse în Uniunea Europeană) a dus la o criză politică și economică serioasă a proiectului european, care nu a putut să integreze, să educe și să digere noii membri. Prin urmare, nu se discută problema aderării la Uniune a noi membri.
Însă aceste lucruri nu pot fi spuse țărilor post-sovietice - în acest caz, Bruxellesul pierde partea leului din influența sa asupra lor și le împinge de fapt în proiecte de integrare cu participarea Rusiei. Și tocmai pentru a ieși din această dilemă - nici să le incluzi, dar nici să le respingi - a fost inventat ”Parteneriatul Estic”, unde UE a inclus Azerbaidjanul, Armenia, Belarusul, Georgia, Moldova și Ucraina.
Sublimarea integrării europene, este de fapt un surogat al calității de membru - adică un proces în care aceste țări par a fi atașate instituțional de Uniunea Europeană, deschise activității economice libere în cadrul acestora a mediului de afaceri european (trimițând astfel ”un mare salut” măsurilor de protecție a propriilor lor producători) și într-o anumită măsură sunt conduse prin punerea în aplicare a sfaturilor europene. În schimbul acestui lucru, reuniunile sunt organizate cu regularitate, și le sunt alocați bănuți (mai precis, eurocenți) pentru diverse programe care sunt benefice pentru Europa - dar, în același timp, țările participante post-sovietice nu dispun nici de drepturi, nici voturi la luarea deciziilor europene.
În timpul creării ”Parteneriatului Estic”, Uniunea Europeană a remarcat chiar că participarea la program nu ar trebui considerată o etapă de aderare a UE.
Un nou suflu nu va fi
Este evident că, după un deceniu de un astfel de „concubinaj”, țările post-sovietice propun tot mai insistent să fie legalizată relația.
”Încă înainte de pandemie ”Parteneriatul Estic” s-a apropiat de un „moment al adevărului”. Acum, după 10 ani de cooperare, PaE fie se reinventează și obține „un suflu nou”, fie - încet, dar sigur își pierde relevanța politică”, a declarat premierul moldovean Ion Chicu.
Președintele Ucrainei este și mai insistent cu cererile „să se meargă la oficiul stării civile”.
"Parteneriatul Estic nu ar trebui să limiteze ambițiile partenerilor. Pentru unii este suficient un dialog politic, pentru alții - un parteneriat strategic cu UE, cineva încearcă să integreze o piață comună pe baza celor ”patru libertăți”, iar cineva ca Ucraina cere drepturi depline și calitatea de membru deplin al UE”, a declarat Vladimir Zelenski.
Cu toate acestea, Europa nu se va căsători - ei îi convine foarte bine situația actuală. Prin urmare, atunci când a răspuns la întrebarea despre perspectivele Georgiei în cadrul programului, șeful Comisiei Europene, Ursula von der Lainen, a vorbit doar despre investiții, precum și despre ”stabilirea obiectivelor comune”. Tradus din limbaj diplomatic, aceasta înseamnă că UE va continua să aibă o influență importantă (și, probabil, cineva va spune decisivă) asupra procesului de luare a deciziilor în aceste țări, reformând realitățile locale în funcție de nevoile europene - care, oricât ar părea de uimitor pentru cineva, uneori intră în contradicție cu nevoile populației țărilor post-sovietice în sine și economiile lor.
Desigur, nu toate elitele post-sovietice percep stabilirea obiectivelor europene ca pe niște porunci. Totul depinde de gradul de atașament față de interesele naționale ale acestor elite - există o Ucraină condițională, în care președintele (judecând după notele politicianului ucrainean Andrei Derkaci) comunică cu partenerii occidentali ca un ospătar cu un vizitator bogat, și există Azerbaidjan și Belarus, unde autoritățile sunt ghidate de interesele țării - cu specificul lor desigur.
Cu toate acestea, în ciuda acestui fapt, Minskul, Baku, Erevanul și toate celelalte țări membre ale Parteneriatului Estic acceptă regulile jocului și continuă să participe la proiect chiar în forma sa actuală. Unii pentru a menține o aparentă integrare europeană - cel puțin pentru populația lor, căreia i-au promis un „viitor european strălucit”.
Alții - pentru a menține relații bune cu UE și pentru a schimba loialitatea politică demonstrativă față de Bruxelles pe un fel de preferințe comerciale și economice. Ceilalți sunt doar pentru a menține un echilibrul între influența rusă și cea a Uniunii Europene și a Parteneriatului estic.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacței
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova