Un nou lot cu S-400 va pleca în Turcia, ”Patriot” și ”Eurosam” - sub semnul întrebării

Comparația atât de des întâlnită în presă între sistemului Triumph și cel de apărare antiaeriană (de rază medie) Patriot este una incorectă, potrivit expertului militar, Alexandr Hrolenko, care subliniază discrepanța tehnologică semnificativă dintre cele două sisteme.

Editorial realizat de Aleksandr Hrolenko

Sistemele rusești de apărare antiaeriană cu rază lungă de acțiune Triumph S-400 continuă strâmtoreze pe piața internațională de armament armele omoloage occidentale, care nu sunt atât de perfecționate și nu au o rază de acțiune atât de mare. Și asta în pofida șantajului și a presiunii militar-politice brutale făcute asupra cumpărătorilor din partea SUA și NATO.

Rusia și Turcia au ajuns la un acord de principiu cu privire la furnizarea celui de-al doilea lot (regiment) de sisteme antiaeriene S-400 Triumph.

Șeful secretariatului Industriei Apărării din Republica Turcia, Ismail Demir, a declarat pe 8 iunie: "Avem un acord fundamental privind furnizarea celui de-al doilea lot de S-400. Trebuie să finalizăm lucrările tehnice privind transferul de tehnologie, detaliile comune de producție și o foaie de parcurs... Sistemul S-400 este cumpărat pentru utilizare. Punct".

Cu toate acestea, Ankara continuă să ia în calcul propunerile privind achiziționarea sistemelor antiaeriene americane și europene Patriot și Eurosam. Potrivit lui Ismail Demir, interacțiunea cu Franța și Italia în privința Eurosam pare destul de constructivă, cu partenerii americani încă nu se reușește luarea unei decizii mature privind furnizarea sistemului Patriot.

Rusia și Turcia au semnat un acord privind furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Triumph S-400 în 2017, prețul contractului fiind de 2,5 miliarde de dolari. Aceasta a provocat o criză gravă în relațiile dintre SUA și Turcia.

Washingtonul a cerut renunțarea la acest acord și i-a solicitat Turciei să achiziționeze exclusiv sisteme americane Patriot, amenințând cu sancțiuni, excluzând Turcia din programul pentru producția de avioane de luptă americane F-35. Ankara a refuzat să îndeplinească ultimatumul Statelor Unite, iar în vara lui 2019 a primit patru divizii de sisteme antiaeriene S-400 (primul lot).

Pe 30 aprilie, reprezentantul oficial al președintelui turc, Ibrahim Kalyn, a anunțat suspendarea livrărilor suplimentare de sisteme de apărare antiaeriană S-400 din cauza coronavirusului. Unii observatori occidentali au decis atunci că pandemia era o scuză convenabilă pentru Ankara să refuze o cooperare militar-tehnică suplimentară cu Moscova în domeniul apărării aeriene. Cu toate acestea, planurile turcești nu s-au schimbat, soarta celui de-al doilea lot (regiment) al S-400 este decisă. Ankara va primi cel puțin încă patru divizii ale sistemelor de rachete antiaeriene Triumph, Rusia va primi cel puțin 2 miliarde dedolari.

Triumf inevitabil

Tot ceea ce se întâmplă înseamnă o nouă înfrângere pentru sistemul de apărare aeriană Patriot pe piața internațională, prejudiciul de imagine al Washingtonului și o lovitură financiară asupra complexului militar-industrial american, dar aceasta nu este o problemă pentru Turcia sau Rusia, ci rezultatul unei concurențe de înaltă tehnologie.

Ankara intenționează să formeze cel mai fiabil și modern sistem de apărare aeriană pentru a garanta securitatea unor obiecte importante din țară, iar obiectivul a fost aproape atins.

Sistemul de rachete antiaeriene S-400 Triumph a fost conceput pentru a distruge obiecte aerodinamice și balistice (inclusiv hipersonice) și are o rază de detecție de până la 600 km, cu o rază de distrugere maximă de 400 km, - chiar înainte de atingerea graniței de utilizare a armelor aviației inamicului.

Avantajele importante ale S-400 sunt viziunea integrală a radarului, flexibilitatea și posibilitatea utilizării a patru tipuri de rachete (formarea de apărare aeriană pe mai multe niveluri). Utilizarea diferitelor tipuri de rachete poate distruge în mod eficient aeronavele de luptă, drone, rachete de croazieră, rachete tactice și balistice în toată gama disponibilă de înălțimi (de la 5 metri la 30 de kilometri) și distanțe (de la 400 la 2 kilometri). O instalație Triumph poate avea până la 72 de rachete ghidate și poate trage simultan asupra a 36 de ținte. Sistemul S-400 este capabil să integreze diferite tipuri de sisteme de apărare aeriană (S-300, Panțîr-C1, Tor-M1) și să gestioneze o rețea de sisteme de apărare antiaeriană de diferite raze de acțiune, în condiții de contramăsuri electronice și condiții climaterice.

În timpul testelor, sistemul S-400 desfășurat în apropiere de Ankara a detectat avioane de vânătoare F-16 Fighting Falcon de la patra generație la granița zonei de acoperire a radarului - la 600 de kilometri distanță și a era pregătit să trimită rachete înainte ca ținta să intre în zona de atac.

În regimul serviciului de luptă, când detectarea și distrugerea țintelor aeriene se realizează în mod automat pentru a economisi timp, aeronavele de luptă inamice de tip F-16 ar fi distruse la o distanță de 400 km de Ankara. Și asta în  condițiile în care avioanele F-16 Fighting Falcon sunt considerate baza forței aeriene a Occidentului.

Poate că un avion de luptă american F-35 mai modern va putea să se apropie puțin mai aproape de radarul S-400 și totuși își va primi racheta în aceeași zonă de distrugere de 400 de kilometri. Astăzi, Pentagonul este foarte îngrijorat de capacitatea „triumfătoare” a Turciei de a detecta și lovi aeronavele de luptă „invizibile” ale SUA. Desigur, Ankara rămâne un aliat strategic, dar mitul exclusivității armelor americane se prăbușește - obijduitor, periculos și nerentabil.

Mediu concurențial

În ceea ce privește intervalul, precizia și raza de acțiune, S-400 nu are analogi. Comparația des întâlnită în mass-media dintre Triumph cu sistemul de apărare aeriană Patriot (de rază medie) este complet incorectă. Discrepanța în dezvoltarea tehnologică a celor două sisteme este una semnificativă. Să punctăm cele mai importante aspecte.

Sistemul de apărare antiaerian modern Patriot PAC-3 MSE oferă trupelor de apărare antiaeriană (anti-rachetă) și a obiectelor militare la nivel tactic. Distanța de detectare a țintelor Patriot nu depășește 180 de kilometri (în condițiile unei suprafețe reflectorizante mari a țintei). Intervalul de distrugere este de până la 33 kilometri, cu o limită de altitudine de 20 de kilometri. Unghiul de vizionare unidirecțional este de 90 de grade, diapazonul radarelor complexului american nu oferă o înaltă precizie de direcționare a rachetelor. Timpul de reacție la apariția țintei este de 15 secunde (foarte lent). Sistemul de apărare antiaerian poate trage asupra 8 ținte simultan, cu un interval între lansările de rachete de 3 secunde. Arme scumpe și ineficiente, recent, partenerii saudiți au reușit să verifice acest lucru într-o situație de luptă, atunci când ”Patrioții” dislocați nu au respins atacul dronelor.

Sistemul de rachete antiaeriene al consorțiului european Eurosam menționat de Ismail Demir este destinat apărării aeriene a trupelor în marș, pentru acoperirea obiectelor staționare importante în cazul utilizării masive a mijloacelor de atac aerian (rachete tactice, toate tipurile de aeronave, drone). Aspectul și algoritmii sistemului EUROSAM Land sunt similare cu American Patriot SAM. „Europeanul” are cel mai bun timp de reacție, o rată mare de foc (8 rachete în 10 secunde), o gamă de lovire a țintelor la o înălțime de până la 25 km, capabil să tragă la 360 de grade, dar toate acestea trec pe plan secund având un interval maxim de detectare și distrugere a țintelor pe o distanță de 100 de kilometri. Concluzie: Sistemele de apărare antiaeriene Patriot și Eurosam nu reprezintă un concurent pentru Triumph-ul rusesc, acestea putând servi drept bază pentru formarea scutului de apărare (de rază medie de acțiune) și nu ar putea înlocui niciodată sistemele rusești de rază lungă de acțiune.

Ținând cont de politica externă turbulentă a SUA din ultimele două decenii, nesocotirea arogantă a intereselor aliaților și partenerilor, „istoria turcească” pare destul de logică.

Voi aminti aici că, fiind membru al NATO, inițial, Turcia planifica să achiziționeze în exclusivitate sisteme de apărare antiaeriană Patriot, dar partenerii americani de mai mulți ani zădărniceau acest lucru. Fie au majorat prețul, fie Washingtonului îi era convenabilă ca Ankara să nu fie protejată de atacuri aeriene.

Nu în zădar președintele Recep Tayyp Erdogan a declarat că achiziționarea sistemului S-400 ”reprezintă cel mai important acord în istoria Turciei”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova