Rusia
Despre Rusia, declarațiile lui Vladimir Putin, Serghei Lavrov, relațiile Rusiei cu alte state, cu SUA, UE, NATO, România, Moldova, armament, conflicte, relații bilaterale, economice, livrări de gaz

Foștii prizonieri din lagărele din Karelia cer investigarea crimelor de război

Foștii prizonieri ai lagărelor de concentrare din Karelia, în perioada ocupației finlandeze, au cerut investigarea crimelor de război după desecretizarea arhivelor FSB.
Sputnik

BUCUREȘTI, 23 apr – Sputnik. Fostă prizonieră a celui de-al cincilea lagăr de concentrare de pe teritoriul RSS Karelo-Fină, Lenina Makeeva, a declarat că este gata să depună mărturii în calitate de martori în crimele săvârșite de administrația finlandeză de ocupație în perioada celui De-Al Doilea Război Mondial.

Italienii bat obrazul Germaniei amintindu-i de datoriile de după al doilea război mondial

Fiind copil, Makeeva a petrecut pe teritoriul lagărului de concentrare de pe teritoriul orașului Petrozavodsk doi ani și opt luni. Prizonierii care au supraviețuit lagărului morții au fost eliberați de ostașii Armatei Roșii pe 28 iunie 1944.

Mai devreme, RIA Novosti, în cadrul poriectului “Fără termen de prescripție” a dat publicității documentele desecretizate ale direcției regionale ale FSB, legate de Karelia, care au fost transmise Arhivei Naționale a Kareliei, care demonstrează crimele de război ale fasciștilor finlandezi împotriva cetățenilor pașnici sovietici.

“Sunt gata să depun mărturii în calitate de martor. E regretabil că FSB a desecretizat dovezile crimelor abia peste 75 de ani. Acest lucru trebuia făcut mult mai devreme”, a declarat agenției RIA Novosti, Makeeva. În prezent ea deține funcția de vicepreședinte al Uniunii a copiilor prizonieri a lagărelor fasciste din Karelia.

Comitetul de Investigații din Rusia efectuează o procedură de verificare pe faptul crimei. După studierea materialelor desecretizare și verificării acțiunilor ocupanților finlandezi și colaboratorilor lui în raport cu populația sovietică pașnică, anchetatorii vor oferi o apreciere juridică.

“Noi, subsemnații, prizonieri ai lagărelor de concentrare din orașul Petrozadosk și martori vii ai atitudinilor antiumane ale ocupaților finlandezi, ne adresăm Vouă cu rugămintea de a ancheta crimele comandamentului trupelor finlandeze de ocupație și colaboraționiștilor lor pentru a-i atrage la răspundere pentru crimele săvârșite”, se menționează în textul declarație ale Valentinei Moșnikova, Tamara Kardaș, Lenina Makeeva și Galina Ceapurina.

Autorii adresării au menționat că ocupanții finlandezi “își stabileau propriile lor reguli pentru populația civilă, împărțindu-i după criteriul național, supunându-i la violență și nimicire” și acest lucru “poartă toate semnele unui genocid”.

Foștii prinozieri indică asupra faptului că conducătorii regiumului de ocupație nu a fost trasă la răspundere pentru crimele săvârșite asupra locuitorii Kareliei. În același timp ei au adăugat că numele și gradele soldaților finlandezi și șefilor lor, care au comis crime în raport cu populația civilă, „pot fi numite cu greu”.

Bătălia de la Moscova: începutul punctului de cotitură din cel de-al Doilea Război Mondial

“Am expediat atunci o scrisoare președintelui Finlandei, Tarja Halonen și am obținut un răspuns: „Am achitat toate reparațiile de război Uniunii Sovietice”. Am scris deja că Germania și-a recunoscut greșelile și și-a cerut scuze din partea poporului Rusiei, iar finlandezii, foștii aliați ai Germaniei fasciste, nu au făcut-o”, a relatat Makeeva.

Femeia în vârstă de 84 de ani a povestit cu lacrimi în ochi prin ce a trecut.

“Pe o suprafață de 20 de metri pătrați eram 15 persoane. Erau ploșnițe, păduchi... A izbucnit o epidemie. Tifos, scorbut. Oamenii mureau. Din cauza unei alimentații sărace, mortalitatea prizonierilor a devenit tot mai mare. Din familia noastră din șapte persoane trei au murit de foame. Imediat ce creștea urzica, era mâncată. Pentru orice încălcare erau bătuți cu vărgi de salcie, înmuiați în apă sărată. Iar uneori ne băteau cu un bici de caciuc cu o șaibă de metal la capăt”, își amintește Makeeva.

Potrivit ei, au puțin foști prizonieri ai lagărelor finlandeze au rămas în viață, toți sunt de 80-90 de ani.

“În lagărele de concentrare de pe teritoriul Kareliei se aflau 32 mii de persoane, dintre care 18 mii au murit acolo”, spune Makeeva.

De asemenea, ea a declarat RIA Novosti că regretă nespus de mult faptul că Parada Victoriei de la Moscova a fost amânată pentru mai târziu din cauza pandemiei. Makeeva este inclusă în lista oaspeților de onoare și îi este frică că nu va fi în stare să vină la paradă mai târziu.

“Nu mă simt prea bine, mă ține în puteri doar entuziasmul”, s-a plâns interlocutoare agenției.

Pe teritoriul RSS Karelo-Fine, controlat de finlandezi în 1941-1944, au fost înființate câteva zeci de lagăre pentru populația civilă “nenațională”. La începutul lunii aprilie 1942, în acestea se aflau peste 24 mii de persoane, adică 30 la sută din populația zonei de ocupație. În lagăre, potrivit datelor din arhivele desecretizate, erau deținuți în special slavii, peste 90 la sută – rușii, belarușii, ucrainenii. Potrivit aprecierilor istoricilor, în toată perioada a funcționării lagărelor prin acestea au trecut peste 50 mii de persoane. Numărul total al lagărelor de concentrare construite de fasciștii finlandezi între 1941 și 1944 a fost de 14, dintre care șase au existat în Petrozavodsk.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova