MOSCOVA, 9 apr – Sputnik, Maxim Rubcenko. Reuniunea de astăzi a miniștrilor Energeticii ai statelor OPEC+ va deveni una dintre cele mai importante în istoria Alianței. Subiectul central al discuțiilor este reducerea producției de petrol, care ar urma să oprească scăderea prețurilor. Totuși, nu trebuie să ne așteptăm la niște înțelegeri deosebite.
Viclenia arabă
Discuțiile vor fi aprinse, chiar dacă la nivel general s-a convenit asupra reducerii producției de petrol cu zece milioane de barili pe zi. Arabia Saudită este dispusă să-și reducă producția cu trei milioane de barili, iar Emiratelor Arabe Unite, Irakului și Rusiei li s-a propus să facă reduceri de câte 1,5 milioane.
La prima vedere, propunerea este una atractivă pentru Rusia, care este la un nivel cu principalele state OPEC și i s-a cerut o reducere de două ori mai mică decât în cazul saudiților. Adică, cota Rusiei pe piață nu se va diminua.
Totuși, arabii i-au pregătit Moscovei o capcană. Calculul se face, luând în considerație nivelul actual al producției, iar țările OPEC în aprilie și-au sporit producția.
În special, Arabia Saudită a majorat-o cu 2,5 milioane de barili. În acest fel, promisiunile Riadului de a-și reduce producția cu trei milioane, de facto, presupun o micșorare de doar 0,5 milioane.
Emiratele Arabe Unite și-au majorat producția cu un milion de barili, Irakul – cu 200 de mii, iar Rusia și-a păstrat nivelul din martie. În cele din urmă, Moscova va fi nevoită să renunțe la 1,5 milioane de barili, mai mult decât în cazul oricărui partener din OPEC+, cedând cartelului o parte din piață.
Moscova înțelege foarte bine acest lucru, iată de ce principala condiție a Rusiei la negocierile de azi este calcularea micșorării producției în raport cu volumele de producție din luna martie. Saudiții nu sunt de acord, prin urmare, șansele de încheiere a unui nou acord OPEC+ sunt egale cu zero.
Să ajungem până vineri
Totuși, există o ieșire din acest impas. Membrii OPEC+ se tem cel mai mult de perspectiva cedării pieței americanilor, care între timp doar și-au sporit producția.
Dacă SUA și-ar asuma angajamentul de a se abține de la o expansiune, atunci totul ar fi fost mult mai simplu. Însă Washingtonul nu participă la negocierile OPEC+.
Totuși, ministrul Energeticii al SUA, Dan Brouillette, va participa la reuniunea miniștrilor Energeticii a statelor G20 mâine, pe 10 aprilie. Anume acolo poate fi luată o decizie care ar stabiliza piața petrolului.
E adevărat că Washingtonul a avertizat deja că nu este în drept să indice companiilor private ce volume de petrol trebuie să producă. Așa cum a menționat Donald Trump, totul este dictat e “cerere și ofertă”.
“Totul are loc automat - a explicat președintele SUA luni - companiile americane deja își reduc producția”.
Într-adevăr, marți, ExxonMobil și-a anunțat reducerea investițiilor de capital cu 30 la sută, ceea ce va presupune reducerea producției de petrol în următorul an cu 100-150 de mii de barili pe zi, în special din contul extracțiilor de șist. Chevron intenționează să-și reducă investițiile cu 20 la sută, inclusiv în finanțarea extracțiilor de șist (în acest sens urmau să fie alocate două miliarde de dolari).
Nu a rămas în urmă nici una dintre cele mai mari companii de extracții de șist – Continental Resources.
“Cererea globală la petrol și produse petroliere a scăzut cu 30 la sută din cauza COVID-19. Respectiv, reducem producția în lunile aprilie și mai proporțional”, a anunțat directorul executiv Bill Berry.
“Industria petrolieră americană a început să-și reducă producția, fapt pe care a insistat statele OPEC+, a scris în Twitter jurnalistul Bloomberg Javier Blas. Desigur, acest lucru se explică prin impactul prețurilor mici asupra cheltuielilor capitale. Însă, este evident că OPEC+ va fi satisfăcut”.
Miercuri, Direcția de Informații Energetice a SUA și-a actualizat prognoza asupra producției petrolului în anul viitor: nu vor fi produse 12,99, ci 11,8 milioane de barili pe zi. În mod surprinzător, această reducere (de aproximativ 1,2 milioane de barili) a coincis cu acea cotă pe care americanii ar fi trebuit s-o accepte în cazul participării la OPEC+.
Dacă vineri nu se va reuși atingerea unui compromis, piața se poate aștepta la cele mai puternice tulburări.
“Credem că în aprilie Brent ar putea scădea până la 10 dolari prețul pentru un barili și, probabil, va rămâne la acest nivel până în trimestrul doi”, afirmă vicepreședintele pentru consultații energetice al companiei analitice IHS Markit, Victor Shum.
Analiștii agenției de rating Fitch sunt mult mai pesimiști: potrivit prognozelor lor, prețurile la petrol ar putea ajunge la niște “valori minime fără echivoc”.