BUCUREȘTI, 8 apr - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Acum câteva săptămâni, un mare specialist german contesta isteria și panica în cazul COVID-19: ”Au fost luate măsuri extreme pentru a evita apariția COVID-19 în locul altor viruși din grupa coronavirușilor - le consider caraghioase, absurde și direct primejdioase”.
Afirmația aparține profesorului german Sucharit Bhakdi, specialist in boli infecțioase și microbiologie, profesor Emerit al Universității Johannes-Gutenberg din Mainz și Director al Institutului de Microbiologie și Igienă Medicală.
Și, atenție, profesorul german făcea o precizare esențială: ”Când pacienții au în același timp mai multe boli, un agent infecțios nu trebuie considerat singurul răspunzător pentru un deznodământ mortal - asta s-a întâmplat cu COVID-19, dar asemenea concluzie e falsă și creează primejdia neglijării altor factori importanți”.
Profesorul prezenta situația catastrofală din Italia explica și de ce ”Rate diferite de mortalitate pot fi cauzate de situații locale diferite”. Motivul – poluarea, expunerea prelungită la poluare!
”De pildă, ce are în comun nordul Italiei cu China? Răspuns: poluarea intensă a aerului. Este cea mai ridicată din lume. Nordul Italiei este China Europei. Plămânii locuitorilor de aici au fost atacați timp de zeci de ani și din cauza acestui motiv situația nu este comparabilă cu alte zone”, spunea profesorul german.
Iată însă că a fost publicată o analiză făcută cercetătorii celebrei Universități Harvard, la nivelul a 3.080 de comitate americane, (date din ultimii 17 ani!), din care rezultă că germanul are dreptate: ”nivelurile ridicate de particule minuscule periculoase din aer, cunoscute ca PM 2.5, sunt asociate cu rata crescută de decese provocate de boală”, constată studiul Harvard, citat de news.ro.
”Bolnavii de Covid-19 din zone unde a fost înregistrat un nivel crescut al poluării aerului înainte de izbucnirea pandemiei prezintă un risc mai mare de deces din cauza infecţiei decât cei care trăiesc în zone cu aer mai curat”, arată studiul realizat la nivelul SUA și de aici ”legătura clară între expunerea prelungită la poluare şi rata deceselor provocate de coronavirus”.
Statistica americană arată clar ”o mare suprapunere a deceselor provocate de Covid-19 şi alte boli asociate cu expunerea pe termen lung la pulberi în suspensie”.
”Rezultatul studiului sugerează că expunerea pe termen lung la poluarea aerului creşte vulnerabilitatea de a experimenta cele mai severe urmări ale Covid-19”, rezultă din studiu.
Mai mult, studiul - care a fost transmis spre evaluare şi publicare în New England Journal of Medicine, după cum precizează sursa citată – demonstrează și un alt aspect - ȘI MAI îngrijorător:
”Doar o mică creştere în expunerea pe termen lung la poluare ar fi putut avea serioase consecinţe legat de coronavirus, chiar luând în calcul alţi factori, precum rata fumătorilor şi densitatea populaţiei”, rezultă din studiu.
Exemplul este clar: în cazul unei persoane care trăieşte de decenii într-o ţară unde există niveluri ridicate de particule în suspensie ”riscul de deces din cauza Covid-19 este cu 15% mai mare spre deosebire de cazul unei persoane care trăieşte într-o regiune unde acest nivel este cu o unitate mai scăzut”.
”Acest studiu oferă dovezi că districtele care au un aer mai poluat vor înregistra un risc mai mare de decese provocate de Covid-19”, a conchis conducătoarea studiului, prof. Francesca Dominici, profesor de biostatistică la Harvard.
Deci, iată explicația pentru Lombardia, acea ”Chină a Europei”, din punct de vedere al poluării. Atenție – e vorba și de durata expunerii, deci Lombardia are o vechime a poluării mai mare decât Wuhan.
O precizare – studiul nu s-a referit și nu rezultă din el dacă ”poluarea cu particule fine în suspensie are vreun rol în răspândirea coronavirusului şi nici dacă expunerea directă pe termen lung duce la un risc mai mare de îmbolnăvire”.
Desigur, este logic însă că virusul, în capsula sa protectoare, nu ”zboară”, pur și simplu, ci este purtat de particule fine. Deci, logic, poluarea cu particule fine poate avea un rol în răspândire, cel puțin în opinia noastră.
Concluzia: iată explicația pentru Lombardia, dar și o confirmare că germanul a avut dreptate: boala are efecte grave la cei cu afecțiuni, cu organele slăbite, afectate.
Să ne amintim, în final, ce spune profesorul german Sucharit Bhakdi: ”Prima întrebare: poate acest virus să provoace boala serioasă la tineri și să omoare pacienți care n-au alte boli? (Asta l-ar face diferit de celelalte virusuri din grupa corona.) Răspunsul e limpede: NU”.