BUCUREȘTI, 7 apr - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Aproape întreaga planetă este sub ”cod roșu” de Pandemie, dar o țară pur și simplu sfidează această ”teroare mondială”: Turkmenistanul!
Turkmenistanul nu a declarat nici un singur caz de infecție, singurele măsuri luate fiind închidere majorității frontierelor terestre la finele lui februarie și anularea zborurilor către China și alte țări la începutul lunii februarie.
De asemenea, au fost deviate toate zborurile internaționale din capitala Așhabat, către Turkmenabat, în nord-estul, unde a fost creată o zonă de carantină.
Desigur, experții internațional sunt îngrijorați că guvernul turkmen ar putea ascunde adevărul. Întrebată de BBC dacă ONU are încredere în cifrele oficiale, coordonatoarea locală a Organizației Națiunilor Unite, Elena Panova, ”a evitat să dea un răspuns direct”, transmite BBC.
”Ne bazăm pe informații oficiale, deoarece asta fac toate țările”, a declarat Panova, ”Nu se pune problema încrederii pentru că așa funcționează”/
De remarcat că, în timp ce lumea se ascunde de coronavirus și din ce în ce mai multe țări își ”închid” populațiile, Turkmenistanul a organizat azi un mare concurs de ciclism pentru a marca Ziua Mondială a Sănătății! Președintele turkmen, Gurbangulî Berdymukhamedov, medic de profesie, este un mare iubitor al acestui sport.
Turkmenii, legătura ignorată din istoria și chiar din etnogeneza românilor
Țara din Asia centrală, cu malurile udate de Marea Caspică și străjuită de munți de aproape 3000 de metri, este originea triburilor oguze – turcice, din care provin pecenegii și cumanii, ultimii având o importanță deosebită atât în istoria țărilor române, cât și în formarea poporului și limbii române.
Mari istorici, precum Nicolae Iorga și Neagu Djuvara, au formulat teoria originii cumane a mai multor conducători români din Evul mediu, de la fondarea statelor românești. Cea mai importantă și controversată teorie este originea cumană a marii dinastii a Basarabilor. De altfel, înainte de apariția țărilor române și a marilor voievozi Mircea cel Mare și Alexandru cel Bun, zona noastră a fost numită un timp ”Cumania neagră”.
Ca trăsături fizice, cumanii erau de înălțime peste medie, puternici, aveau pielea albă și părul șaten deschis, limba fiind asemănătoare celei turce de azi.
Ocupația de bază era păstoritul, la bărbați, țesutul covoarelor, la femei – dar aveau și un puternic segment militar. De la ei provin arcul moldovenesc, baltagul, probabil paloșul și scutul rotund, precum și alte elemente ale îmbrăcămintei medievale din țările române.
De la cumani – nu de la turcii otomani – românii au păstrat multe cuvinte (cioban, ciorbă, cazan, baltag, alai, baltă, ciomag, cobză, oină, olat, sălaş etc.), precum și cel mai folosit îndemn: ”Haide!”, sau formula negației: ”ioc”.
De asemenea, multe nume sunt cumane - Aslan, Balaban, Balc (de unde ar proveni Bălcescu), Barac, Barcan, Basarab, Beldiman, Berendei, Boldur, Buga, Buzdugan, Cantemir, Ciocan, Ciolpan, Ciutur, Coman, Găman, Goian etc. etc. Chiar și numele cunoscutului jurnalist (Victor) Ciutacu este de origine cumană, ca și al liderului PSD, Ciolacu.
Multe nume de ape sunt cumane – de exemplu Bahlui, Călmăţui, Covurlui, Vaslui, Borcea, Carasu, Oituz, Prut, Taşaul, Tatlageac tec.
Și multe toponime poartă amprenta cumană: Bărăgan, Bacău, Bihor, Bârlad, Bârsa, Băseşti, Braşov, Bucegi, Bugeac, Buzău, Caracal, Caraiman, Călan, Comandău, Cozia, Dărmăneşti, Horezu, Ilişeşti, Mamaia, Ozun, Tecuci, Teleorman, Teleşti, Tîncăbeşti, Tohan, Zagon etc.
Deci, o legătură puternică, de care se vorbește mai puțin – și care este, de fapt, o frumoasă pagină din etnogeneza românilor. Prezența cumană se regăsește în absolut toate zonele României, dar și la sudul Dunării, ca și în Ungaria, unde ultimii vorbitori oficiali de cumană au fost înregistrați în secolul XVIII.
Urmași ai oguzilor, deci veri primari ai cumanilor, sunt găgăuzii. Ca și cumanii stabiliți pe teritoriile române, sunt creștini. Cumanii au fost catolici, au întemeiat chiar și o episcopie, la în zona Milcov – Odobești (Vrancea).
Ah, să nu uit: o regiune din Turkmenistan se numește… Balkan. Balc s-a numit fiul lui Dragoș, descălecătorul Moldovei. De la Balc, spun unii lingviști ar proveni Bălc…ești și Bălcescu.