BRUXELLES, 1 apr - Sputnik, Daniela Porovăț. Publicația Le Soir a fost locul ales de mai multe personalități din lumea academică pentru un apel public de rezolvare a crizei europene care separă tot mai adânc statele din Sud, mai afectate de epidemie și care au cerut emiterea de coronabonduri europene, de cele din Nord care au refuzat acest gest de solidaritate europeană.
”Fără un nou patriotism european, declinul Uniunii va fi inevitabil”, spune titlul articolului, care se altătură prin duritatea avertismentului celorlalte declarații similare făcute de diferite voci europene.
Semnatarii scrisorii arată că lupta politică între Nord și Sud pe tema emiterii de datorie publică a UE ( intitulată, sugestiv, ”coronabonduri”) poate duce fie la creștere a gradului de integrare europeană, fie la declinul ireversibil al UE.
Chestiunea datoriei publice europene, cerută insistent de Franța, Italia, Spania, Portugalia, Grecia și alte țări din sud devastate de coronavirus, a ajuns una existențială pentru UE, țările din Sud acuzând Germania și Olanda că se uită nepăsătoare la miile de cetățeni care mor zilnic, dar și că vor să se îmbogățească de pe urma crizei, prin atragerea de investiții în obligațiunile de stat naționale, în loc să accepte obligațiuni la nivel european (”coronabonduri”).
Pe de altă parte, Germania și Olanda acuză țările din Sud folosesc teoria ”hazardului moral” pentru a se opune coronabondurilor, arătând că o asemenea inițiativă ar încuraja ”practicile imorale” ale laxismului bugetar în țări deja supra-îndatorate.
Autorii apelului remarcă și lipsa de leadership a conducerii Comisiei Europene, pe care o acuză că poartă o responsabilitate pentru situația actuală deoarece nu a putut crea instrumentele inovatoare necesare pentru a lupta contra crizei sanitare și a celei economice.
În acest context, autorii scrisorii remarcă faptul că acuzațiile reciproce sunt mai dure ca niciodată. Pe de-o parte, teza Olandezilor și Germanilor este cea a ”hazardului moral”: eurobondurile, creșterea datoriilor naționale vor încuraja practicile imorale în ce privește bugete mai flexibile în țări deja îndatorate. Pe de altă parte, țările din Nord sunt acuzate de lipsă de solidaritate într-o situație în care se văd aproximativ 1000 de decese pe zi și primele mișcări sociale în Italia și în Spania precum și o explozie a cazurilor de infectare în Franța și în Belgia. Și nu doar atât. Cea mai gravă acuzație adusă acestor țări este că vor să se folosească de criza financiară pentru a se îmbogăți și pentru a schimba balanța puterii în Europa.
Semnatarii scrisorii propun două mecanisme de rezolvare a impasului. În primul rând, modificarea condițiilor de acces la Mecanismul european de stabilitate (430 de miliarde de euro), care acum sunt prea înrobitoare pentru țările care vor să beneficieze de aceste fonduri (cum a fost cazul Greciei în criza financiară din 2009). În al doilea rând, crearea unei comisii de experți care să propună rapid noi instrumente de sprijin care să aibă acceptul tuturor statelor membre.