BUCUREȘTI, 28 mart - Sputnik. Pentru o parte a presei italiene, Bruxellesul abandonează peninsula în voia sorții. Nu ezită să vorbească despre o Uniune Europeană „urâtă” și „moartă”.
„Dacă UE nu este de acord, proiectul european s-a încheiat”.
Niciodată, pro-europeanul Corriere della Sera nu a fost atât de categoric în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene mai mult decât niciodată slăbită de criza coronavirusului. Cotidianul italian, cel mai difuzat din țară, a primit foarte rău decizia recentă a celor 27. Reunite în format de videoconferință pe 26 martie, țările membre nu au reușit să convină asupra unor măsuri puternice pentru a oferi sprijin națiunilor cele mai afectate de teribila epidemie de coronavirus.
Presa italiană s-a dezlănțuit
Țara care plătește cel mai mare preț din lume, Italia a înregistrat deja peste 9 mii de decese legate de Covid-19. Aproape izolată începând cu 10 martie, Italia plătește un preț ridicat din punct de vedere al sănătății și economiei.
Premierul italian Giuseppe Conte a cerut în repetate rânduri Uniunii Europene să facă tot posibilul pentru a-i ajuta țara. El a propus, în special, cu sprijinul Franței, crearea de „coronabunde” care să consolideze datoria statelor membre. O opțiune pe care mai multe țări din nordul Europei o resping, în special Germania.
"Am spus, din partea Germaniei, dar și din partea altor participanți, că aceasta nu este concepția tuturor statelor membre" să emită aceste împrumuturi europene comune pentru a sprijini economia, a spus cancelarul german Angela Merkel la finalul summitului.
Aceasta din urmă și-a reafirmat în mod special „preferința pentru MES” sau Mecanismul european de stabilitate, un fond de ajutor creat în 2012 în timpul crizei datoriilor și dotat cu o capacitate de împrumut de 410 miliarde de euro. În cadrul summitului, Giuseppe Conte, vizibil enervat de lipsa de sprijin din partea partenerilor săi europeni, a ajuns până a amenințat că va refuza să semneze declarația comună, dacă celelalte țări ale UE nu ar adopta măsuri puternice, „cu instrumente financiare inovatoare și cu adevărat adecvate pentru un război pe care trebuie să-l ducem împreună”. O poziție care a avut ca efect împingerea celor 27 să „prezinte propuneri în două săptămâni”.
Nu este suficient pentru a satisface cotidianul Corriere della Sera care vorbește despre un acord „la minim”. Cotidianul critică o „uniune care nu demonstrează forță”. Il Fatto Quotidiano merge și mai departe prin titrarea:
"Conte îi spune unei Europe moarte să se ducă dracului".
Aceeași poveste din partea pro-europeanului La Repubblica, care vorbește despre o „Europă urâtă”. Pentru cotidianul financiar Il Sole-24Ore, Bruxelles-ul este „într-un moment de cotitură”. Ziarul citează în special un diplomat care estimează că „atunci când se numără morții, nu se numără miliardele”.
Ministrul italian de Externe, Luigi Di Maio, a fost și el ferm cu Bruxellesul, postând un mesaj pe Facebook:
"Asteptam loialitate din partea partenerilor nostri europeni, asteptam ca Europa să își facă partea sa, pentru că cuvintele frumoase, nu stim ce să facem cu ele".
Aceeași atitudine din partea fostului președinte al Parlamentului European, Antonio Tajani. Membrul partidului Forza Italia a numit Europa „lașă” și a prezis că va fi „spălată de coronavirus”:
„În timp ce murim și economia se prăbușește, deciziile sunt amânate cu două săptămâni. Egoismul masochist al susținătorilor de rigoare este miop și periculos pentru toți”.
Nici în televiziunea italiană subiectul nu a fost trecut cu vederea. Pe canalul Rete4, Luca Zaia, guvernatorul Veneto, o regiune afectată în special de epidemie, a fost foarte critic față de Bruxelles: „Încă o dată, Europa își demonstrează absența, nu există o strategie".
Éric Maurice, de la Fundația Robert Schuman, a împărtășit pentru AFP analiza situației sale:
"Summit-ul de ieri a recreat imaginea celor două tabere din Europa: Nordul împotriva Sudului".
Această opoziție între țările din nordul Europei, cu finanțe solide și țările din sud, care sunt mai în dificultate, nu este nouă și a apărut deja în aer liber în timpul crizei grecești sau a datoriei din 2012.
„În perioade de criză, solidaritatea este dificil de pus în aplicare”, spune Eric Maurice. "Germania, Olanda, Austria sau Finlanda sunt pe o linie:„ Trebuie să ne gândim concret la ceea ce este posibil, deoarece trebuie să fim eficienți pe termen mediu și lung ". Sau este un refuz de principiu? ”Se întreabă el.
În fața lipsei de sprijin din partea partenerilor săi europeni, Roma a solicitat ajutorul mai multor țări, dintre care unele nu sunt în relații bune cu Bruxelles-ul. Rusia, Cuba și China au trimis medici și echipamente în peninsulă pentru a ajuta la combaterea răspândirii virusului.
Iar Italia nu este singura țară membră care critică Uniunea Europeană. Antonio Costa, prim-ministru portughez, a criticat „meschinăria recurentă” de la Haga, care, potrivit lui, ar fi propus să investigheze lipsa marjei bugetare a anumitor țări europene.
Principala întrebare rămâne. Uniunea Europeană va supraviețui coronavirusului?