Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

Bank of America: SUA intră într-o mare criză

Instituțiile americane și internaționale vorbesc deja despre una din cele mai mari recesiuni din istorie în care va intra SUA și restul lumii din cauza pandemiei de COVID-19.
Sputnik

MOSCOVA, 23 mar – Sputnik, Natalia Dembinskaia. Economia SUA și-a încheiat lunga perioadă de creștere și a intrat în recesiune, a anunțat Bank of America. Despre o criză de proporții vorbesc și alte instituții financiare ale țării Goldman Sachs și Morgan Stanley. Cât va dura aceasta și ce probleme va aduce, urmăriți în materialul RIA Novosti.

Coronavirus răpește locurile de muncă

Potrivit prognozelor Bank of America (BofA), aceasta criză va fi cea mai puternică din istorie. Deja în al doilea trimestru PIB-ul se va prăbuși cu 12 la sută – un record de la cel De-Al Doilea Război Mondial. Motivele cheie sunt – diminuarea activității economice și scăderea cheltuielilor de consum din cauza coronavirusului.

Lumea s-a prăbușit într-o criză de sistem – va fi salvată de cele 5 supraputeri?

“Declarăm oficial că economia SUA a intrat în recesiune, alăturându-se restului lumii”, se spune într-un raport elaborat de analiști sub coordonarea economistului Bank of America, Michelle Meyer.

În opinia ei, “marea prăbușire a început deja”, odată ce coronavirusul a lovit în toate sectoarele economiei.

Acest lucru va duce inevitabil la sporirea șomajului și reducerea veniturilor populației. În decursul celui de-al doilea trimestru milioane de americani pe lună vor rămâne fără locuri de muncă. Drept urmare, șomajul va afecta 3,5 milioane de oameni. Cel mai dur vor fi afectate industria de divertisment, transport, sfera hotelieră și vânzări în amănuntul.

Numărul solicitărilor pentru indemnizații de șomaj a crescut deja după ce companiile și-au trimis oamenii acasă drept măsură împotriva răspândirii COVID-19. Săptămâna trecută au fost recepționate 281 mii de cereri – un indicator maxim din ultimii doi ani (analiștii prognozau cel mult 220 mii). Cei mai afectați sunt muncitorii slab calificați, plătiți pe oră de muncă.

“Acesta este efectul spiralei descendente a activității economice: șocul extern determină consumatorii să cheltuiască mai puțini bani, întreprinderile obțin un profit mai mic și prin urmare sunt nevoite să-și concedieze muncitorii”, explică Chris Rupkey, principalul economist financiar al MUFG Union Bank.

Totuși, potrivit lui, reducerea personalului este un fenomen temporar. Angajatorii îi vor readuce pe cei concediați, odată cu diminuarea epidemiei. Însă nimeni nu știe când se va întâmpla acest lucru. Casa Albă admite că lupta împotriva coronavirusului va dura 18 luni.

Alte două bănci americane, Goldman Sachs și Morgan Stanley, la fel, au anunțat începutul recesiunii. Morgan Stanley consideră că “scenariul de bază” a diminuării creșterii PIB-ului global în acest an cu 0,9 la sută. Goldman Sachs este și mai pesimist, prognozând 1,25 la sută.

Băncile cer ajutorul Guvernului, în plină criză epidemică. Motivul solicitării

Cu o astfel de avertizare venise și Institutul de Finanțe Internaționale (IIF), cu sediul la Washington. Potrivit datelor actualizate, în 2020 economia mondială va crește nu cu 1,6 la sută, ci doar cu 0,4 la sută.

IIF deja a doua oară în această lună își agravează semnificativ prognozele. La începutul lunii martie experții vorbeau de 2,6 la sută.

Acum analiștii institutului sunt convinși că o treime din economia globală este cuprinsă de criză. Astfel, se observă o recesiune în SUA, Uniunea Europeană și Japonia, cărora le revine 15,1 la sută, 11 la sută și, respectiv, patru la sută din PIB mondial. În opinia IIF, scăderea va dura cel puțin până la mijlocul anului.

Despre încetinirea creșterii economiei americane anunțase și școala de afaceri UCLA Anderson. Potrivit experților instituției, schimbările pozitive pot fi așteptate doar pe la sfârșitul lunii septembrie. Economia țării se va reduce cu 6,5 la sută în al doilea trimestru și cu 1,9 în cel de-al treilea.

Vă reamintim că economiștii califică drept recesiune două perioade trimestriale succesive, cu o creștere economică negativă a PIB-ului, care reprezintă valoarea tuturor mărfurilor și serviciilor produse în țară.

Potrivit Bank of America, profunzimea recesiunii și viteza de restabilire a economiei depinde de eficiența politicii de stat.

"Rezerva Federală este concentrată asupra asigurării lichidității sistemului financiar, iar guvernul federal trebuie să se ocupe de criza lichidității în sectorul real”, îndeamnă economiștii BofA.

Hidrocarburile de șist vor da lovitura finală

Analiștii constată: cu astfel de probleme economia americană nu s-a confruntat niciodată – nici după atentatele din 11 septembrie, nici în perioada “marii recesii” în 2008. Atunci șomajul atinsese 10 la sută, iar PIB a scăzut cu peste patru la sută.

Boris Johnson, cu privire la criza Covid-19: „Urmează ce e mai rău în Marea Britanie”

Acum, potrivit prognozelor ministrului Finanțelor al SUA, Steven Mnuchin, șomajul ar putea crește până la 20 la sută, dacă autoritățile nu vor întreprinde acțiuni agresive pentru a diminua impactul agresiv al pandemiei.

Așa cum menționează revista The Hill, urmările economice ale pandemiei pentru SUA vor agrava semnificativ divergențele între Rusia și Arabia Saudită pe piața de petrol. Deja este clar că prima mare victimă a războiului prețurilor va deveni industria americană a hidrocarburilor de șist.

“Chiar dacă OPEC își păstrează speranța că prăbușirea prețurilor va deveni un catalizator al apropiere dintre cei doi mari producători de petrol, Putin, se pare, nu intenționează să cedeze. Rusia vrea să lichideze segmentul de piață al companiilor americane de șist, drept răspuns la sancțiunile SUA”, spune Helima Croft, strategul pentru resurse natural la RBC Capital Markets.

Analistul menționează că administrația Trump “s-a lăudat în mai multe rânduri de capacitatea de a penaliza adversarii politicii externi, prin reducerea bruscă a exportului lor de petrol, protejându-se, în același timp, de impactul livrărilor semnificative ale resurselor energetice interne asupra prețurilor”.

Însă companiile americane din domeniul hidrocarburilor de șist, spre deosebire de saudiți și ruși, nu vor supraviețui în condițiile prețurilor actuale. Reducerea sferei energetice și pierderea statutului de cel mai mare producător de petrol va lovi asupra întregii economii.