BUCUREȘTI, 24 feb - Sputnik, Marius Holdean. Curtea Constituțională dezbate astăzi sesizarea sesizarea președinților Camerei Deputaților și Senatului, Marcel Ciolacu și Titus Corlățean, privind desemnarea lui Ludovic Orban premier, pentru a doua oară, de către președintele Klaus Iohannis.
Procedura este una de urgență pentru că astăzi este programată și ședința de învestitură a Guvernului Orban II, unde, conform cu anunțurile a trei partide: PSD, Pro România și ALDE, care au spus că nu vor participa, se poate presupune că nu va fi cvorum.
Președintele interimar al Senatului, Titus Corlățean, cel care a depus sesizarea la CCR, a susținut în fața judecătorilor că "scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, și nu găsirea unei soluții politice în interiorul configurației parlamentare actuale. În situația de față, a spus Corlățean, dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere:
"Scopul președintelui este dizolvarea Parlamentului, nu găsirea unei soluții politice în interiorul configurației parlamentare actuale. Dizolvarea Parlamentului nu mai e un act democratic, ci un abuz de putere, pe care CCR e datoare să îl sancționeze", a declarat astăzi Corlățean în fața judecătorilor CCR.
Cotroceniul contestă dreptul lui Corlățean de a sesiza CCR
Punctul de vedere al Administrației Prezidențiale este susținut în fața CCR de către consilierul prezidențial Mihaela Ciochină care a atacat mai întâi un aspect procedural, invocând calitatea de președinte interimar al Senatului deținută de Corlățean care nu i-ar da dreptul să sesizeze CCR așa cum o face un președinte de drept al Camerei Superioare a Parlamentului.
Astfel, potrivit consilierului prezidențial, formularea acestei solicitări de către Titus Corlățean, desemnat la conducerea Senatului printr-o decizie a Biroului permanent, iar nu ales de plenul Parlamentului, invalidează însuși demersul către CCR.
Pentru Cotroceni, sesizarea către CCR este eminamente politică și nu se încadrează în cadrele legale.
Președinții Parlamentului au arătat în sesizarea trimisă Curții Constituționale privind desemnarea lui Ludovic Orban din nou ca premier că șeful statului își exercită discreționar și abuziv atribuțiile, astfel că este invocat un conflict juridic de natură constituțională între președintele Klaus Iohannis și Parlament.
În cererea către CCR, ei invocă un conflict juridic de natură constituțională între președintele Iohannis, care are atribuția de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, și Parlament, care are atribuția de a da votul de încredere asupra programului și întregii liste a Guvernului și de a retrage încrederea Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.
În punctul de vedere trimis CCR, Iohannis afirmă că cererea lui Marcel Ciolacu și a lui Titus Corlățean este inadmisibilă, neîndeplinind condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională, pentru că nu există niciun blocaj constituțional astfel încât să fie necesară intervenția CCR. Președintele mai spune că din sesizarea PSD lipsesc tocmai argumentele unui conflict instituțional, pentru că social-democrații "nu au putut identifica elementele unui blocaj".