BUCUREȘTI, 18 feb, Sputnik, Dragoș Dumitriu. Comisia pentru controlul SRI a Parlamentului s-a reunit pe tema coronavirusului, o reunire relativ tardivă, dar soldată cu o cerere urgentă: până la începutul săptămânii viitoare SRI trebuie să prezinte un raport pe tema coronavirusului.
Mai precis, pe tema ameninţării virusului pentru România şi o evaluare a măsurilor luate de autorităţi pentru a preveni acest pericol. Raportul va ajunge și în CSAT.
”Am cerut Serviciului Roman de Informații un raport pe această temă, care să fie prezentat exact peste o săptămână”, a transmis vicepreşedintele Comisiei SRI, deputatul Marian Cucşa după ședință, precizând că ”Marti, 25 februarie, am invitat la Comisie un specialist din cadrul instituției, care să ne răspundă la întrebări”.
Noi, autorităţile statului român, avem obligaţia să tratăm subiectul cu seriozitatea cuvenită „şi să acordăm o atenţie sporită componentei de prevenţie, a declarat Cucșa.
Deputatul a precizat un alt motiv al convocării – panica indusă! ”Am constatat că sunt foarte multe intoxicări în mediul online, pe această temă, de aceea cred că este extrem de importantă informarea corectă şi constantă a populaţiei”, a declarat Cucșa, precizând că un sens la raportului este ”Tocmai pentru a evita panica stârnită de articole cu iz senzaţional”.
Cu toate acestea, Raportul ar putea sublinia un alt aspect – ignorarea semnalelor trase de SRI în trecut pe tema epidemiilor, a noilor amenințări în contextul globalizării.
De exemplu, într-un studiu publicat încă din 2010, ”Amenințările biologice și globalizarea”, SRI atrăgea atenția că ”Prin globalizare, atât problemele de sănătate, cât şi soluţiile pentru acestea traversează frontierele, având adesea cauze şi consecinţe intersectoriale”.
Iată o propunere excelentă – și e de văzut cât a fost luată în considerăre:
”Definirea protecţiei infrastructurii critice sanitare trebuie să includă evaluarea profundă a securităţii acesteia, care impune:
- cunoaşterea punctelor slabe ale sistemului (cooperarea actorilor instituţionali implicaţi şi interacţiunea dintre sistemele şi serviciile critice interconectate);
- cunoaşterea riscurilor şi vulnerabilităţilor (dezastrele naturale, erorile umane şi organizaţionale, avariile tehnice şi sistemice sau atacurile biologice intenţionate)”.
Este chiar capitolul esențial, corelarea între ”Ameninţările biologice şi globalizarea”, și ”Infrastructura sanitară”.
În studiul prezentat și de ”Intelligence”, Oana Magdalena Ciobanu scrie încă din 2010, după ce câteva epidemii cu tendințe pandemice - SARS, febra porcină, gripa aviară – ăși fpcuseră simțită prezența.
”Se impune o nouă abordare strategică pentru anumite probleme referitoare la sănătatea populaţiei, rezultate ale unor cauze, precum: potenţarea ameninţării bioteroriste, creşterea schimburilor comerciale şi a călătoriilor, evoluţiile demografice, pandemiile, incidentele fizice şi biologice majore şi schimbările climatice, care contribuie la apariţia unor noi boli transmisibile”, scria autoarea.
În plus, o situație gravă și necontrolabilă este reprezentată de schimbările climatice. Această ”favorizează răspândirea a 12 boli mortale (holera, ebola, ciuma, tuberculoza, gripa aviară, febra galbenă etc.), iar o mai amplă supraveghere a sănătăţii animalelor sălbatice ar permite prevenirea apariţiei unor focare de infecţie în alte locuri decât cele cunoscute în acest moment”, scrie SRI.
Un alt capitol esențial, la care SRI are o atitudine realistă, se referă la nivelul de pregătire pandemică a Europei.
”Deşi s-au înregistrat progrese, nu s-a reuşit încă o abordare concertată eficientă, fiind clar faptul că este timpul pentru evaluarea mecanismelor şi normelor actuale, devenind imperios necesară identificarea unei strategii comune de pregătire în domeniu”, scrie ”Intelligence”.
Intersantă este și o apreciere, apropo de un alt subiect al momentului – panica și depresia socială:
”Bolile infecţioase (atât cele provocate, cât şi cele din cauze naturale) continuă să fie cauzele principale ale morţii în lume, atrăgând după sine o reacţie emoţională a societăţii civile, care va exercita o presiune asupra statului mult mai mare decât cea în cazul unui atac armat”, scria autoarea articolului din ”Intelligence” , care merită citit integral, mai ales de autorități.
De autorități care știu să citească, evident.