Alexandr Hrolenko, observator militar
Inițiativa Kievului privind extinderea cooperării dintre forțele navale ale României și Ucrainei ar putea avea un impact negativ asupra securității regionale.
În cadrul conferinței de securitate de la Munchen, ministrul Apărării al Ucrainei, Andrei Zagorodniuk, i-a propus omologului său, Nicolae-Ionel Ciucă, o coordonare a contracarării „amenințărilor” rusești în Marea Neagră. „Unificarea brandurilor” sau steagurilor nu e o chestiune complicată, însă ministrul ucrainean al Apărării ar trebui să se informeze mai bine despre forțele navale ale celor două țări. De fapt, nu ai din ce crea o flotilie româno-ucraineană.
În pofida faptului că face parte din NATO, forțele navale ale României sunt reprezentate de nave slab înarmate, uzate (4 corvete, 3 fregate, 5 dragore de mine, 3 bărci de patrulare) care staționează la Constanța și Mangalia. Astfel, fregata „Regina Maria” e fosta navă britanică F95 “London”, lansată pe apă acum 45 de ani. Nu sunt cu nimic mai bune și alte nave vechi modernizate. Există, de asemenea, o flotilă dunăreană – câteva zeci de monitoare și bărci, însă aceastea sunt exclusiv riverane, izolate de bancurile naturale de nisip de „amenințarea rusească”. În total, forțele navale cuprind 700 de marinari militari. Ucraina ocupă poziția 27 în clasamentul mondial al puterii militare Global Firepower. În același timp, forțele navale constau dintr-o fregată “Ghetman Sagaidacinîi” (aflat mereu în reparații) și câteva bărci blindate (destinate pentru râuri). Acestea și-au demonstrate “forța” doar o singură dată – la tentativa absurdă de a forța trecerea prin strâmtoarea Kerci.
O alianță de dragul provocărilor
Judecând după cantitatea forțelor navale, propunerea ucraineană, adresată părții române, nu are un caracter tactic, ci demonstrativ și provocator. România este amplasată destul de reușit pentru astfel de planuri.
Principală bază navală, portul Constanța, se află la 390 de kilometri de Sevastopol și doar la 150 de kilometri de frontiera cu Republica Moldova.
Comandamentul bazei navale Constanța coordonează unitățile forțelor navale, iar în stare de război se transformă într-un centru de coordonare a operațiunilor militare (COCAN).
Bucureștiul nu este interesat de tensionarea relațiilor cu vecinii regionali din cauza ambițiilor cuiva și până mai ieri nu și-a exprimat o ostilitate deschisă față de Moscova. La Munchen, miniștrii Apărării al Ucrainei și României au discutat despre oportunitatea desfășurării unor exerciții militare comune, algoritmurile schimburilor de informații despre situația în spațiul aerian și maritim al regiunii. Mai devreme Ucraina a convenit cu NATO asupra unei desfășurări în Odesa, în luna octombrie, a unor exerciții comune “Coherent Resilience 2020”. Totodată, a expediat o plângere Organizației Maritime Internaționale împotriva Rusiei care ar împiedica operațiunile de căutare și salvare în Marea Neagră și Azov. SUA și aliații lor europeni au susținut în mod operativ plângerea. Pe teritoriul întins, de la Marea Baltică, la Marea Neagră, demarează o serie de manevre militare ale Pentagonului și alianței cu genericul “Apătorul Europei”.
Nu e primul an în care Washingtonul și Bruxellesul încearcă să-și extindă prezența militară și în neutra Moldovă. Centrul analitic RAND Corporation (SUA) prezintă periodic rapoarte pentru guvernul american în care propun examinarea variantei amplasării pe teritoriul Republicii Moldova a unei baze militare a Pentagonului.
Rosturile apropierii
Cooperarea militară și tehnico-militară cu Rusia ar asigura Moldovei o stabilitate și protecție de potențiale amenințări din toate direcțiile.
Ministrul Apărării al Rusiei, Serghei Șoigu, a vizitat în august Moldova, iar la întrevederea cu președintele Igor Dodon a propus restabilirea deplină a cooperării militare în cadrul CSI. Șeful statului a menționat că Republica Moldova intenționează să-și refacă relațiile strategice cu Federația Rusă.
Anul trecut miniștrii Apărării al Rusiei și Moldovei, Serghei Șoigu și Pavel Voicu, au discutat despre parametrii cooperării militare și tehnico-militare în cadrul unor negocieri la Moscova. În plus, și-a anunțat intenția de a dezvolta relațiile interstatale în numele stabilității și securității regionale.
Serghei Șoigu, în special, și-a propus sprijinul pentru lichidarea stocurilor de muniții de al depozitul din Cobasna (costul proiectului se ridică la peste 3 miliarde de dolari). Pe lângă muniții (ale fostei armatei a 14-a), acolo se află și 1300 tone de explozibil ingineresc, peste 100 de tancuri, 200 sisteme de rachetă, 100 transportatoare blindate, 50 mașini de luptă a infanteriei, lansatoare multiple de rachetă „Grad”, artilerie, mortare, mașini de recunoaștere, 35 mii de automobile, 30 mii de pistoale automat, mitraliere. Rusia întotdeauna a propus acțiuni reale și mecanisme transparente de cooperare.