BUCUREȘTI, 23 ian - Sputnik, Marius Holdean. Consiliul Fiscal a făcut aprecieri alarmante despre deficitul bugetar în opinia privind Legea bugetului de stat şi Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2020. Estimările și măsurile propuse de Consiliul Fiscal indică dorința de supunere la regulile impuse de UE și de reducere a deficitului bugetar, dar și perspectiva unor tăieri de venituri ale populației similare cu cele din 2009.
„Considerând informaţiile disponibile în acest moment, CF estimează un nivel probabil al deficitului bugetar pentru anul 2020 cuprins între 4,6 - 4,8% din PIB. Ecartul faţă de ţinta de 3,6% din proiectul de buget provine din: 0,45 puncte procentuale (pp) din PIB din deteriorarea peste aşteptări probabilă a execuţiei bugetare aferente anului 2019, care reprezintă punctul de plecare în construcţiile bugetare subsecvente; 0,5 pp din modificarea taxelor şi impozitelor ulterior adoptării proiectului de buget pentru 2020; 0,15 pp în ipoteza unei proiecţii macroeconomice mai plauzibile (prudente)”, se arată în documentul emis de Consiliul Fiscal.
Acesta apreciază că sunt necesare măsuri suplimentare privind veniturile şi cheltuielile bugetare pentru a se asigura convergenţa cu ţinta de deficit propusă pentru anul curent.
De asemenea, CF subliniază că depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar, estimată a se fi produs în anul 2019, persistă în anul 2020, precum şi pe termen mediu în condiţiile date.
Se vede astfel că Guvernul PNL nu reușește reducerea deficitului, ci dimpotrivă: în loc ca proiectul de buget pentru anul 2020 să obțină o reducere a derapajului bugetar, scăderile de impozite operate la scurt timp după adoptarea legii bugetului, precum şi slăbiciuni suplimentare ale execuţiei bugetare pe anul 2019, comparativ cu parametrii aprobaţi prin cea de-a doua rectificare bugetară, conduc la o probabilă adâncire a dezechilibrului bugetar în anul 2020, arată Consiliul Fiscal.
Consiliul observă că majorarea programată a punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie 2020 are loc în contextul unui derapaj bugetar de proporţii deja existent.
„Chiar şi fără această măsură estimarea CF privind deficitul bugetar pentru anul curent ar fi de circa 3,8 - 4,1% din PIB, ceea ce se traduce printr-o încordare şi mai severă a bugetului, dată fiind puţinătatea resurselor disponibile în raport cu obligaţiile angajate în prezent, chiar fără a le lua în considerare şi pe cele viitoare”, se arată în opinia Consililui Fiscal.
Documentul mai arată că impactul majorării cu 40% a punctului de pensie de la 1 septembrie 2020, precum şi al celorlalte măsuri cuprinse în noua lege a pensiilor va fi pe deplin observabil la nivelul anului 2021, implicând o majorare a ponderii cheltuielilor cu asistenţa socială cu încă 1,85 pp din PIB faţă de anul curent, şi un nivel al deficitului bugetar în jurul valorii de 6% din PIB, iar în 2022 deficitul ar trece de 7% din PIB.
Consiliul Fiscal este de părere că ”piețele” nu vor accepta asemenea deficite și cere aplicarea unei ”corecţii la timp”. ”Nu trebuie să se accepte creşterea deficitelor bugetare, iar consolidarea trebuie să debuteze încă din anul 2020”, transmite Consiliul Fiscal.
Documentul vorbește și de faptul că o asemenea situație va impune corecţii fiscale, ceea ce înseamnă tăieri de pensii și salarii, dar și evitarea reducerilor de taxe și impozite:
”În acest context bugetar foarte dificil, CF susţine că iniţiative privind reduceri de taxe şi impozite, precum şi creşteri de cheltuieli nu se justifică, fiind contrare logicii consolidării bugetare. În plus, cu cât corecţia bugetară va începe mai târziu, cu atât amploarea măsurilor corective necesare va fi mai ridicată şi implicit costurile economice şi sociale mai însemnate”, trage semnalul de alarmă Consiliul Fiscal.
Un alt pericol este ca reglajele să fie făcute din afara țării: ”corecţiile induse de pieţele financiare sunt mai dureroase decât cele realizate intern şi din timp”, se arată în document.
Desigur, Consiliul Fiscal vorbește de presiuni suplimentare asupra bugetului care pot să apară din evoluţii economice mai nefavorabile la nivel internaţional, aplicarea deciziei de dublare a alocaţiilor, prorogată până la 1 august, înregistrarea unei creşteri mai alerte a cheltuielilor cu bunuri şi servicii.
În concluzie, Consiliul Fiscal cere adoptarea cât mai rapidă de măsuri corective de amploare, capabile să readucă situaţia fiscal-bugetară pe o traiectorie sustenabilă, şi în conformitate cu regulile fiscale naţionale şi europene.
O situație similară în Italia anului 2019 a dus la căderea Guvernului, în momentul în care Liga lui Salvini, aflată la guvernare, și-a asumat depășirea deficitului bugetar impus de Bruxelles, ceea ce a declanșat un val de atacuri împotriva lui și a dus, în cele din urmă, la ieșirea Ligii de la guvernare și la aducerea la putere a unui Guvern de compromis care să respecte regulile UE și care a devenit foarte impopular în cel mai scurt timp.