BUCUREȘTI, 16 ian - Sputnik, Dragoș Dumitriu. ”În loc de speranță, ne copleșește altceva - o duhoare se scurge din toate crăpăturile instituțiilor românești, pute de-a dreptul și când te apropii de Cotroceni”, scrie celebrul jurnalist Cornel Nistorescu.
Considerat unul dintre cei mai importanți ziariști ai istoriei presei române, personaj cu reacții greu de anticipat, Cornel Nistorescu a scris un editorial de talia clasicului ”J'accuse!” a lui Emile Zola. Sau, un pamflet de tip ”Baroane”, a lui Arghezi, multiplicat la adresa mai multor persoane și instituții.
”Duhoarea nu vine dintr-un bălegar sau dintr-o hazna! Scârba aceasta de miros adie dinspre politică”, scrie Nistorescu, ”S-au stricat politicienii, le pute mintea, nu și-au mai spălat creierii cu o carte de când au câștigat carnavalul alegerilor”.
Editorialul se numește, simplu și firesc, ”Pute la greu!”. Despre politicieni – ”Pute prostia lor. Pute lipsa lor de caracter. Pute nesimțirea lor față de lumea săracă!”, scrie jurnalistul.
”La politicienii noștri put și gândurile, chiar și proiectele - pute prostia lor, le pute și nehaleala, și disperarea cu care joacă piesa aceasta de servitori europeni, și tupeul lor de crai sfertodocți și moacele lor de eroi ratați care joacă fără talent secvențe gongorice dintr-un patriotism de paradă”, lovește din greu Nistorescu.
Pute toată agenda noastră publică, consideră Nistorescu, inclusiv ”pute toată discuția asta nesfârșită, ilogică și falsă despre anticipate”. Și acum urmează prima personalizare, Iohannis!
”De fapt, pute gândirea simplistă, de profesor suplinitor de la Agnita, promovat inspector școlar și ajuns prin carambol președintele României”, scrie Iohannis. ”Visul său cu România normală mă îngrozește. Îi zice normală ca să mascheze o operațiune de mutilare. Şi dacă țara noastră este normală așa cum este ea, iar calapodul anormalității este cel care se ascunde în disprețul și resentimentele președintelui?”.
Jurnalistul întreabă logic: ”Cu cine se verifică dânsul? Cu nevasta? Cu șoferul? Cu somitățile intelectuale angajate la Cotroceni? Nu put și ele a cumplită mediocritate? Cu Raluca Turcan și Alina Gorghiu?”.
”Nu cumva Academia gânditorilor din jurul președintelui este cea din mintea lui Rareș Bogdan, cel care latră și când șoptește?”, întreabă Nistorescu, ”Nu pute anticorupția președintelui câtă vreme afacerile mari se fac sub acoperirea SRI? Nu pute a complicitate libertatea în care se scaldă Adriean Videanu, Vasile Blaga și Lucian Duță și toată echipa care a lucrat la finanțarea primei alegeri a lui Klaus Iohannis?”.
Ajungem și la Guvernul lui Iohannis – ”guvernarea nu pute? Să aduci proști mai mari decât cei inventați de PSD nu-i tot semnul unei ticăloșii care miroase?”.
”Toate put a dispreț de țară, a mediocritate, a îngustime de minte, a interes personal, a calcul meschin, a socoteală de minte mică”, acuză Nistorescu, ”România a devenit o țară paralizată pentru că mintea președintelui și a câtorva ciraci s-a blocat în anticipate. Nu pute a lucrătură ordinară dărâmarea guvernului, ceva în felul în care a puțit arestarea și dărâmarea procurorului general Tiberiu Nițu?”.
Acuzația lui Nistorescu este maximă: ”Cu găinării la limita legii, organizate în văzul lumii, a fost dărâmat un procuror general, un guvern, cu alte găinării orchestrate cu duritate, cu amenințări și amăgiri a fost instalată o adunătură de ghiolbani obraznici care se crede a fi vocea poporului român”.
”Nu pute guvernul României a mediocritate și a gașcă de hoți? A adunătură de profitori și devalizatori de bani și materii prime? A interpreți de democrație cumpărată?”, scrie Nistorescu, aruncând foc. ”Le pute mintea a gândire totalitară, exact ca porcilor din capodoperele lui George Orwell!”
Nistorescu iterează toți membrii guvernului, inclusiv președintele în celebrele romane ale lui Orwell – ”dorm cu capul pe Ferma animalelor și pe ”1984” și dimineața când se ridică din paiele suficienței descoperă ideile pe piele și pe bot și se simt animați de idealuri: cum să își chinuie adversarii, cum să-i elimine și să le preia bogățiile?”.
”Subconștientul lor urlă monocord: Cum să facem bani? Cum să stăpânim România înainte ca americanii să dea în vileag afacerile gen anticorupția din Ucraina, derulate de democrați și în România?”, scrie Nistorescu, punctând și în zona strategică: ”Nu put la greu banii fostului ambasador Gitenstein aciuat la Fondul Proprietatea? Nici rablele cumpărate cu miliarde de dolari?”
Strigătele ”Anticipate și iar anticipate” sunt o metodă a ”nemernicilor înfometați de putere” se păcăli lumea, ”altfel se trezește țara și înțelege că a încăput pe mâinile unora care nu sunt în stare să treacă dincolo de două interjecții și de trei minciuni, dar joacă rolul de manometre ale normalității!”.
”Vor toată puterea în două luni, dacă nu se poate în noaptea asta!”, lovește dur jurnalistul. ”Vor să modifice Constituția, vor parlament sub control SRI, vor guvern de ospătari la Cotroceni și procurori la ordin, cu drepturi de juma-juma, vor garanții externe și control FMI, vor clienți la resurse și șoferi la amante, plus imunitate până la împlinirea vârstei de 120 de ani”.
Per ansamblu – pute la greu toată această alcătuire politică de strâmbi ai gândirii și de manglitori ai normalității României, scrie Nistorescu, ”îți vine să-i strângi într-un insectar sau într-un bestiariu politic”. Dar, propune celebrul jurnalist, ”nu să-i judeci cu voturi sau condamnări, ci prin scuipați de la un metru și jumătate!”.
”România, ce țară frumoasă și bogată condusă de politicieni care duhnesc a proști și a ticăloși!”, încheie Cornel Nistorescu un text cu adevărat epocal – poate cel mai acuzator scris în ultimii ani contra conducerii României.
Textul integral îl puteți citi în ”Cotidianul”, unde veți vedea și că este ilustrat pe măsură: cu Iohannis la papion, vorbind de la tribuna Parlamentului, cu guvernul în fundal.