BUCUREȘTI, 3 ian - Sputnik, Dragoș Dumitriu. ”De la București, România, la Sofia, Bulgaria, și în alte țări balcanice din sud-estul Europei, guvernele succesive nu au reușit să abordeze riscurile pe care le prezintă îmbătrânirea clădirilor”, scrie ”The New York Times”.
Celebra și controversata publicație pleacă de la situația tragică din Albania - și acuză că guvernele post comuniste ”au încurajat boom-urile de construire în anii 90, în timpul tranziției de la comunism la capitalism, în care standardele de siguranță adesea au fost ignorate”.
Americanii se referă la ”bulinele roșii” de pe sute de clădiri – ”au fost puse acolo de către ingineri pentru a clasifica clădirile cu cel mai mare risc în caz de activitate seismică”.
”Doar în capitala românească, 349 de structuri au fost considerate cu cel mai mare risc și probabil să se prăbușească la un cutremur major - multe dintre ele sunt complexe de apartamente”, scrie NYT, completând ”Sute de alte clădiri riscă să sufere daune structurale majore. Și acestea sunt doar cele care au fost inspectate”.
Concluzia analizei NYT este teribilă: niciuna dintre aceste state nu este pregătită din punct de vedere al prevenirii și reducerii riscurilor în cazul unui seism major.
O intervenție interesantă a avut secretarul de stat din MAI, Raed Arafat, care a declarat la Antena 3 că analiza făcută de New York Times este realistă!
”În Albania clădiri construite recent s-au prăbușit la cutremurul care a fost acolo - problema noastră, în România, este partea de prevenire”, spune Arafat, precizând că noi ne-am pregătit (doar) ”pe partea de răspuns”.
Rămânem cu foarte multe clădiri cu risc major în caz de seism, spune deschis Arafat, precizând că indiferent de pregătirea pe care o realizăm din punctul de vedere al dotării serviciilor de intervenție și al pregătirii populației, aceasta nu poate suplini consolidarea clădirilor.
”Singura soluție pentru reducerea riscului și pentru prevenirea unui număr mare de decedați și răniți rămâne intervenția din timp asupra clădirilor cu probleme și consolidarea lor, sau chiar demolarea și reconstruirea lor, acolo unde este cazul”, a spus Arafat.
Câteva ore mai târziu, doctoral Arafat a completat declarația TV printr-o postare pe Facebook, în care pornește de la aceeași premiză: ”New York Times scrie un articol foarte realist trăgând un semnal de alarmă despre cât de pregătite sunt țarile din Balcani pentru a face față unui cutremur major”.
În plus, Raed Arafat mai adaugă aspecte care au scăpat americanilor: ”Trebuie să fim atenți că numărul clădirilor cu risc major în Bucuresti se referă doar la cele expertizate și nu include cele care nu au fost expertizate și al căror număr poate fi foarte mare”.
Totodată, atrage atenția Arafat, riscul nu se referă doar la București ci sunt multe localități ”care pot fi grav afectate în urma unui cutremur și unde expertizarea clădirilor și consolidarea lor este obligatorie și dau ca exemplu Iași, Galați, Focșani, Craiova... etc.” – iar noi am adăuga aici și Chișinăul.
”La nivelul Municipiului București există proiect de reabilitare însă eforturile trebuie mărite foarte mult și nu știu dacă este suficientă implicarea actuală fiind necesară o finanțare mai mare și o legislație mult mai coerentă ca să fie posibilă aplicarea unor măsuri preventive în cel mai scurt timp posibil”, subliniază doctoral Arafat.
Un aspect grav: ”Să nu uităm că timpul lucrează împotriva noastră în acest caz pentru că implementarea măsurilor preventive este de durată și nu poate fi realizată într-un timp scurt”.
Subliniind eforturile și pregătirea de intervenție la nivelul IGSU – inclusiv reabilitarea a peste 30 de clădiri aparţinând IGSU – Arafat încheie cu un avertisment foarte serios.
”Reabilitarea și consolidarea clădirilor cu risc este o problemă majora a noastră, a tuturor - vor trebui luate toate măsurile, inclusiv la nivel legislativ, și găsite soluțiile financiare necesare unei acțiuni majore, coerente și bine coordonate, astfel încât să reușim să reducem riscul la minim”.
Prevenire 100% nu există, spune corect și cinstit Arafat – exemplele relative recente ale Italiei și Turciei sunt edificatoare – ”însă reducerea riscului de impact al unui cutremur major este posibilă iar fiecare pas realizat, oricât de mic este, înseamnă vieți salvate”.
Menționăm un singur aspect omis atât de doctorul Arafat cât și de jurnaliștii NY Times - școala românească de inginerie seismică și de structuri cu protecție antiseismică a fost ridicată pe vremea lui Nicolae Ceaușescu, după seismul din 1977, la cel mai înalt nivel mondial - deci specialiști români există. Problema este că decizia politică de a investi în consolidări lipsește de 30 de ani. O lacună în acest sens, subliniată în mai multe rânduri de Sputnik, este absența unui program de creditare a consolidării locuințelor.