BUCUREȘTI, 4 dec - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Secvențele în care un bătrân, purtând mai multe decorații pe piept este ignorat de politicienii care participau la manifestarea de Ziua Națională au fost preluate de toate televiziunile și redistribuite de mii de ori pe Internet.
Dar, surpriza apare când afli cine este, de fapt, veteranul – și mai ales când afli că este un adevărat ”recordman” al șansei. Iată, pe scurt, câteva date biografice ale lui Emil Vețeleanu, prezentate de jurnalistul vâlcean Liviu Popescu.
”Emil Vețeleanu, 101 ani, om care a luptat pe frontul de Est și pe frontul de Vest (scăpat din încercuirea de la Stalingrad, rănit la Oarba de Mureș, ajuns însă până în Munții Tatra, în Slovacia, a eliberat Budapesta).
Cu alte cuvinte, un soldat care a scăpat din două condamnări la moarte – pentru nu altfel se pot numi Stalingrad și Oarba de Mureș – adevărate morminte colective ale militarilor români. Emil Vețeleanu a scăpat din amândouă!
”Om care a dormit în tranșee, a ascultat 4 ani muzica obuzelor, răpăitul mitralierelor, și-a îngropat peste 100 de camarazi, a dormit in frig, in mocirla, este Istoria vie a României care a rezistat, până azi…”, scrie jurnalistul Liviu Popescu.
Certându-i pe politicienii care l-au ignorat pe erou, jurnalistul vâlcean punctează – ”Ai în fața ta o istorie vie, din fericire, și nu te interesează”.
”Emil Vețeleanu a traversat o jumătate de Europa cu arma în mână și cu găuri în el, pentru ca voi să fiți parlamentari, să mergeți la coafor, la manichiura, să bateți câmpii în campanii electorale și să vă mai luați trei opinci de la Zara”, scrie Liviu Popescu.
Și un mesaj firesc, dar nu numai pentru politicieni, ci pentru societatea română din prezent: ”Sa va fie rușine, că nu ați văzut un om micuț de statura, cu toiag și un tricolor în mână.
”El știa de ce tine tricolorul în mână, voi habar n-aveți”, scrie Liviu Popescu, un adevăr general valabil azi, drept pentru care putem repeta cuvintele jurnalistului vâlcean: ”Ne cerem scuze, domnule Emil Vețeleanu, că nu meritam ce ai făcut dumneata acum 80 de ani, când aveai doar 20 de ani...”.
Ca un post scriptum la mesajul său, Liviu Popescu scrie că în SUA, EROII DIN Normandia au nume de orașe, străzi, colegii ”iar supraviețuitorii sunt păstrați, respectați și adorați precum un Muzeu al umanității”. Cu siguranță o mare națiune își respectă eroii. În Rusia este un adevărat cult al eroilor – iar marșul ”Regimentul Nemuritor” este o manifestare mult așteptată, la care participă milioane de ruși – în frunte cu președintele Putin.