Cu o istorie prolifică ce îmbină experiența legendarului Imperiu Persan cu caracterul impetuos al populației islamice, având rezerve naturale foarte bogate și o poziție geostrategică privilegiată în Orientul Mijlociu, Iranul are un statut cheie în dinamica relațiilor internaționale actuale.
Chiar dacă din anul 1979, odată cu faimoasa Revoluție Iraniană (numită și Revoluția Islamică), condusă de clericul Ruhollah Khomeini, Iranul a ieșit de sub influența directă și discreționară a Statelor Unite, urzelile americane ce vizau reluarea controlului asupra țării au continuat aproape neîntrerupt. Sub conducerea autoritară - axată pe păstrarea valorilor religioase și naționale - a unor președinți precum Mahmoud Ahmadinejad sau actualul Hassan Rouhani, statul iranian a reușit să își păstreze suveranitatea.
Trebuie precizat că, în opinia liderilor iranieni, principala prioritate a lumii islamice o constituie problema Palestinei și statutul orașului Ierusalim (numit Al-Quds ( اَلْـقُـدْس) în limba arabă, însemnând literal "Orașul Sfânt"). Ei consideră că marionetele de la conducerea SUA au fost sursa oricărui război, masacru și dispută din regiune din ultimii cel puțin 30 de ani. Din acest motiv iranienii susțin că este de datoria lor să mențină unitatea lumii arabe în fața hegemoniei americane, care dorește să se extindă și să controleze întregul Orient Mijlociu. În același timp, liderii de la Teheran nu se feresc să evidențieze că Statele Unite caută să pună mâna pe resursele petroliere din regiune și să jefuiască musulmanii.
De partea cealaltă, Israelul și Statele Unite susțin că, dimpotrivă, statul iranian ar fi principalul sponsor al terorismului la nivel mondial și tocmai de aceea îl consideră o gravă și continuă amenințare, pe care recunosc explicit că doresc să o anihileze. Acest tandem tradițional între Israel și SUA nu este unul efemer sau accidental, ci reprezintă o constantă a relațiilor dintre cele două țări, și asta în special din cauza puternicului lobby israelian care influențează în mod decisiv politica Washingtonului în lumea arabă de-a lungul mai multor decenii. În acest sens e suficient să se ia cunoștință de celebra lucrare ”Lobby-ul israelian și politica externă a Statelor Unite”, semnată de John Mearsheinmer și Stephen M. Walt (ed. Antet).
În ultimii ani tensiunea a urcat în regiune de mai multe ori la cote alarmante, spre îngrijorarea lumii întregi. Este clar că un eventual conflict care ar izbucni s-ar transforma aproape inevitabil într-un război la scară globală, care, în plus, ar colapsa foarte rapid și acut mecanismele economice internaționale.
Evoluția evenimentelor după ieșirea SUA din Tratatul JCPOA
Temându-se de puterea mereu crescândă a Iranului, Statele Unite și aliații săi atlantiști (Marea Britanie, Franța și Germania) au convins Iranul să semneze un tratat comun de acțiune (numit Joint Comprehensive Plan of Action - JCPOA). Adoptat în iulie 2015, tratatul stabilea că Iranul nu își va dezvolta capabilitățile nucleare, primind în schimb asigurarea că va beneficia de o scutire de la sancțiunile impuse de SUA, Uniunea Europeană și Consiliul de Securitate al ONU cu privire la chestiunile nucleare.
Până în mai 2018 părea că lucrurile merg bine: cel puțin zece rapoarte ale Agenției Internaționale pentru Energia Atomică au confirmat că Teheranul își respectă angajamentul și nu lucrează la facilități nucleare. În același timp, economia Iranului atinsese performanțe de excepție din relațiile comerciale cu numeroasele state interesate de resursele sale. Țara și-a potențat substanțial fabricile din diverse sectoare industriale precum producția de oțel, de cupru, gaz, petrol, de produse petrochimice și textile. În perioada aprilie 2016 - martie 2017 PIB-ul Iranului crescuse cu 12,5%, marcând astfel una dintre cele mai puternice creșteri economice din lume în acea perioadă. [1]
La începutul anului 2018, invocând informații furnizate de serviciile secrete israeliene, Statele Unite au lansat acuzația că autoritățile de la Teheran ar urmări totuși să își dezvolte un program menit să creeze arme nucleare. Ca urmare, în data de 8 mai 2018 administrația Trump a anunțat că SUA se retrage în mod unilateral din Tratatul JCPOA. Trebuie subliniat că în sprijinul acestei decizii Casa Albă nu a adus nicio dovadă concretă a așa-zisei „vinovății” a Iranului. De asemenea, inspectorii IAEA nu au găsit niciun indiciu care să confirme acuzația Washingtonului. La scurt timp, administrația Trump a impus sancțiuni foarte dure Iranului, amenințând în același timp că va obstrucționa economic toate statele lumii care vor mai îndrăzni să întrețină relații comerciale cu Teheranul. Măsurile americane au afectat imediat economia iraniană, așa cum era de așteptat.
Astfel, de la aplicarea noilor sancțiuni americane ce vizau o „presiune maximă” asupra țării, economia Iranului a intrat într-o severă recesiune. Datele FMI consemnate de Reuters indică pentru anul 2019 o cotă de 9,5% contracție a economiei iraniene față de anul precedent. Cu alte cuvinte, economia iraniană este acum la cota de 90% din cea pe care o avea în anul 2018 ca urmare directă a sancțiunilor impuse de SUA. [2]
Exporturile de petrol au fost drastic blocate prin embargoul american, ceea ce reprezintă o grea lovitură pentru economia Teheranului, bazată în mare parte pe veniturile obținute din vânzarea de petrol. Raportul FMI din octombrie 2019 arată că rata de inflație în Iran a atins o proporție de 35,7%. Acesta este și procentul cu care prețul mediu al bunurilor de consum a crescut în perioada 2018-2019. Datele publicate de Banca Mondială arată că aceste creșteri sunt deosebit de mari pentru produsele alimentare și au „afectat în mod disproporționat populația rurală”. [3]
Referindu-se la efectele deosebit de negative ale sancțiunilor asupra populației civile, reprezentantul iranian permanent la Biroul Națiunilor Unite din Geneva, Esmaeil Baqaei Hamaneh, a descris măsurile americane drept „oarbe și inumane” deoarece au încălcat drepturile fundamentale ale poporului iranian, inclusiv dreptul la sănătate și dreptul de acces la medicamente.
(va urma)
Referințe:
1.Iran GDP Growth 12.5%, Financial Tribune, 18 iunie 2017, https://financialtribune.com/articles/domestic-economy/66731/iran-gdp-growth-125
2.Iran economy to shrink 9.5% this year amid tighter U.S. sanctions, says IMF, Reuters, 15 octombrie 2019, https://www.reuters.com/article/us-iran-economy-imf/iran-economy-to-shrink-95-this-year-amid-tighter-us-sanctions-says-imf-idUSKBN1WU28M
3.Shora Azarnoush, Iran's economy plummets under weight of sanctions, Deutche Welle, 23 octombrie 2019, https://www.dw.com/en/irans-economy-plummets-under-weight-of-sanctions/a-50950471
Editorial de Calistrat M. Atudorei, doctorand în filosofie, autorul cărții ”Planurile Americii pentru hegemonia mondială”, președintele Asociației ”Forumul Țărilor Nealiniate” din România
Opinia autorului ar putea să nu coincidă neapărat cu cea a redacției Sputnik