MOSCOVA, 21 nov – Sputnik, Ivan Danilov. De fiecare dată, discursul lui Vladimir Putin la forumul investițional „Rusia cheamă!” e un eveniment nu doar pentru spațiul informațional rusesc, dar și pentru cel internațional. Președintele rus reprezintă un exemplu rar al liderului unei mari puteri care este gata să răspundă pe lung, pe viu și foarte detaliat (cu inserarea unor elemente de umor) la întrebările delicate ale comunității investiționale mondiale.
Însă, „Rusia cheamă!” reprezintă și o oportunitate de a privi în interiorul procesului de reflecție a investitorilor, traderilor, bancherilor și industriașilor din întreaga lume, care participă la forum. Întrebările lor ar putea fi tratate ca un studiu sociologic, care poate spune multe despre ceea ce îi îngrijorează pe deținătorii de mari capitaluri din întreaga lume.
Dacă este să pornim de la aceste întrebări și să le comparăm cu acelea care au fost adresate președintelui în trecut, atunci primul lucru pe care îl putem evidenția – cât de puțin loc ocupă Ucraina și sancțiunile în noosfera investitorilor, finanțiștilor și bancherilor.
Respectivele întrebări au fost puse, însă se simțea că astfel de probleme nu reprezintă o prioritate pentru oaspeții străini. Mai curând, o reținere față de problema ucraineană și sancțiuni este legată de faptul că, în primul rând, mulți deja s-au obișnuit cu ele. În al doilea rând, în calitate de factor principal care va influența starea economiei rusești în viitor (iar asta îi preocupă pe investitori în cea mai mare măsură) nu este Ucraina și nici sancțiunile.
A venit timpul pentru abordarea altor probleme: schimbările climatice (finanțiștii sunt preocupați de perspectivele sectorului petrolului și gazelor rusești în condițiile modei globale a ecologismului și lupta cu producția energiei în baza hidrocarburilor), perspectivele pieței mondiale a petrolului (dacă vor reuși americanii să elimine de pe piață exportul petrolului rusesc cu petrolul de șist), riscurile unei recesiuni în economia globală și urmările războiului comercial între SUA și China.
Liderul rus a făcut trimitere la succesele pieței de capital și la popularitatea activelor financiare rusești printre investitorii occidentali:
„Judecând după dinamica pieței bunurilor mobiliare, activele rusești, producătorii autohtoni, companiile și oportunitățile lor provoacă un interes sporit colegilor, partenerilor, investitorilor noștri. (...) E important, ca interesul față de activele financiare să se transforme în investiții, în active reale, în deschiderea unor noi mijloace de producție și a locurilor de muncă în baza unor segmente promițătoare ale pieței”.
Apropo, piața acțiunilor rusești, spre surprinderea multor analiști, a devenit cea mai profitabilă piață de valori mobiliare a planetei: potrivit aprecierilor strategului Sberbank pentru piața hârtiilor de valoare Cole Akeson, indicele pieței rusești MSCI Russia a rentabilității depline (adică, indicatorul care ia în calcul și plata dividentelor) a crescut de la începutul acestui an cu 44 la sută.
Președintele a demonstrat odată în plus capacitatea lui de a face față îngrijorărilor finanțiștilor, care sunt preocupați de agenda internațională. El a explicat că mijloacele Fondului Bunăstării Naționale nu vor fi investite în sectorul de petrol și gaze (cu excepția dezvoltării tehnologiilor care nu pot fi importate din cauza sancțiunilor), ci vor fi direcționate la dezvoltarea infrastructurii și producției de tehnologie înaltă. În același timp, activitatea îndreptată spre echilibrarea pieței globale a petrolului va fi continuată împreună cu partenerii noștri saudiți. Extracțiile de șist în SUA, potrivit lui Vladimir Putin, (care sunt susținute și de aprecierile experților americani), a trecut de faza creșterii explozive. Dar și petrolul extras în SUA nu reușește să-l elimine pe cel rusesc de pe piețele tradiționale.
Însă problemele atât de importante pentru investitorii tradiționali, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, ar trebui privite prin prisma realităților economice dure și considerente raționale. Judecând după declarațiile președintelui rus, “nebunia verde”, care a cuprins Uniunea Europeană, a ocolit, din fericire, Rusia:
“Ignorarea unor hidrocarburi curate, cum ar fi gazul, în opinia mea, este întru totul bizară. Când sunt promovate astfel de idei (energetica fără hidrocarburi n.r.) mi se pare că omenirea ar putea ajunge din nou în peșteri, însă pentru motivul că nu vor mai putea consuma nimic. Dacă vom reduce toată energetica la zero sau vom miza exclusiv pe energia solară, a vântului sau fluxurilor, atunci… Astăzi tehnologiile sunt de așa fel, încât fără hidrocarburi, fără energia nucleară, fără energie hidroelectrică omenirea nu va putea supraviețui, să-și păstreze civilizația”.
De asemenea, Vladimir Putin a demonstrat o atitudine optimistă în privința perspectivelor gigantului rusesc de petrol și gaze – compania “Gazprom”: a menționat marele potential al acesteia și i-a prezis o creștere a capitalizării în viitor.
Ca motor al dezvoltării economiei rusești, președintele a amintit proiectele naționale și investițiile interne: În economia rusească ne propunem să lansăm un nou ciclu investițional, să atingem un volum al investițiilor în active fixe de 25 la sută, iar în viitor – 27 la sută din PIB. Obiectivul este unul realist, dacă luăm în considerație că în anul curent, potrivit unor aprecieri preliminare, această creștere reprezintă 21,6 la sută.
Nu au fost ignorate și problemele, devenite tradiționale pentru astfel de evenimente, care i-au permis liderului rus să spună ceea ce alții preferă să treacă sub tăcere. Spre exemplu, fiind întrebat despre asemănarea dintre Uniunea Europeană și ultima etapă a URSS, Vladimir Putin a subliniat că un factor cheie al destrămării URSS nu a fost ascensiunea naționalismului, ci lipsa unei eficiențe economice. Potrivit președintelui, situația din URSS și UE diferă, însă există și anumite paralele. Investitorii europeni, probabil, erau interesați să afle că organele centrale ale Uniunii Europene adoptă mai multe legi care se extind asupra statelor membre, decât autoritățile centrale sovietice în raport cu Republicile Unionale.
Dacă acest citat al lui Putin ar fi fost lansat în spațiul informațional britanic, am fi putut să ne așteptăm la acuzații de imixtiune în politica internă a Regatului Unit, pentru că nu ar exista un argument mai bun pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
De asemenea, la șirul de răspunsuri din categoria “adevărul crud despre care nu se vorbește” ar putea fi adăugată teza lui Vladimir Putin despre faptul că motivul real al războiului comercial dintre SUA și China nu este balanța comerțului extern sau devalorizarea artificială a yuanului (așa cum afirmă americanii), ci faptul că China a reușit să combine eficient planificarea de stat și economia de piață, iar americanii înțeleg acest lucru.
La forumul „Rusia cheamă!” investitorii străini au văzut o Rusie care a rezistat sancțiunilor, și-a păstrat stabilitatea macroeconomică și chiar a reușit să acumuleze suficienți bani pentru a-și permite să investească resurse financiare impunătoare în modernizarea economiei și creșterea bunăstării cetățenilor. Există toate motivele să presupunem că printre investitorii europeni, chinezi, americani, finanțiști și industriași se vor găsi suficienți care vor participa plenar (inclusiv financiar) la dezvoltarea economiei rusești.