BUCUREȘTI, 21 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. Avocatul Poporului a explicat că a auzit de multe ori sintagma că educația este gratuită și a precizat că realitatea este cu totul alta.
”E gratuită strict în sensul în care nu elevii plătesc salariile, dar, dincolo de asta, nimic nu mai e gratuit, adică toate celelalte aspecte care țin de accesul la educație sunt aspecte care costă. Ca educația să fie mai mult gratuită, important e cum distribui costurile acestea când e vorba de transport, pentru că sunt așa de mulți copii ce nu ajung la școală, adică nu au acces fizic”, a explicat Weber.
Mai exact, acei copii sunt nevoiți să facă ore întregi pe drum, iar pentru realizarea acestui efort, micuții au nevoie de încălțăminte adecvată. Aceasta, alături de cărți, caiete, rechizite etc, costă.
În opinia sa, aceste costuri, în România, nu sunt distribuite așa cum ar trebui. Nevoile cele mai mari sunt în mediul rural, în orașele mici, în zonele sărace, acolo unde nici părinții nu au sumele de bani necesare să își ajute copiii.
De aici a și venit ideea programului cornul și laptele, apoi a venit UE cu ideea de a da copiilor fructe.
”Dar iarăși eu cred că e o chestiune de politici publice să ne gândim dacă trebuie să facem astfel de cheltuieli într-un mod uniform, peste tot sau să ne ducem țintit către zonele unde avem copii în sărăcie și acolo trebuie, de fapt noi să contribuim mai mult”, a explicat Avocatul Poporului.
Din păcate, mulți părinți sunt de părere că educația gratuită presupune ca ei să nu contribuie financiar. De aceea, de fiecare dată când se pune problema achiziționării de cărți sau a participării la concursuri școlare cu bani, aceștia devin extrem de nemulțumiți și invocă, în mod aberant, gratuitatea învățământului din România.
O campanie de informare în acest scop derulată de Ministerul Educației și Cercetării ar fi extrem de utilă și ar putea duce la o normalizare a relațiilor dintre școală și părinții elevilor.