Politică
Ultimele știri din politică, cele mai importante evenimente de la Președinție, Guvern și Parlament, partide politice, declarații ale politicienilor, știri pe surse, comentarii și analize

Trece Guvernul Orban? Ziua de foc a votului din Parlament

Astăzi are loc testul de foc al PNL: Parlamentul votează propunere de Guvern înaintată de Ludovic Orban, iar șansele reușitei sunt la limită
Sputnik

BUCUREȘTI, 4 nov - Sputnik, Marius Holdean. Plenul reunit al Parlamentului se reuneşte astăzi pentru votul de învestire a Guvernului propus de premierul desemnat Ludovic Orban.

Şedinţa începe la ora 14.00, iar conform programului, premierul desemnat Ludovic Orban va prezenta programul de guvernare şi lista Guvernului. Vor avea loc dezbateri urmate de votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului şi a întregii liste a Guvernului.

Pentru ca Guvernul să fie învestit este nevoie de prezenţa a cel puţin 233 de parlamentari la şedinţă şi de întrunirea a minimum 233 de voturi favorabile.

La sfârșitul săptămânii, premierul desemnat, Ludovic Orban, a declarat că va fi asigurat cvorumul la şedinţa Parlamentului în care se va vota învestirea Guvernului.

"Pe lângă cei 225 de parlamentari care sunt în grupurile care susţin învestirea Guvernului, cu care am semnat acorduri sau am stabilit înţelegeri, sunt încă 11 parlamentari cu care am discutat personal şi mi-au confirmat într-un procent destul de mare faptul că vor fi prezenţi la votul de învestire a Guvernului", a afirmat Ludovic Orban.

Orban a recunoscut că negocierile vor fi continuate până luni pentru a convinge cât mai mulţi parlamentari să voteze noul executiv şi pentru a preveni "eventuale absenţe sau dezertări".

"Cu siguranţă vom avea discuţii până luni, la ora 14,00, şi în timpul votului. Vom avea discuţii în primul rând cu partenerii noştri. (...) Vom continua discuţiile cu toţi ceilalţi parlamentari care nu au susţinut în comisii sau în activitate Guvernul, pentru a-i convinge că România are nevoie de un guvern competent, legitim, care să restabilească echilibrul şi să refacă capacitatea administrativă a guvernului şi a tuturor instituţiilor guvernamentale. (...) În momentul de faţă, nu ne lipsesc voturi. Sper să obţinem cât mai multe voturi până luni. (...) Eu am încredere că vom avea majoritate luni în plen. Avem peste 233 de voturi. Vrem să convingem în continuare ca să prevenim eventuale absenţe sau dezertări, cum am mai avut în alte situaţii", a spus săptămâna trecută Ludovic Orban.

Săptămâna trecută, PNL a semnat acorduri politice de susţinere cu USR, ALDE, UDMR, iar, pe de altă parte, PSD şi Pro România au anunţat că parlamentarii acestor partide nu vor fi prezenţi la şedinţă şi nu susţin Guvernul Orban.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Marcel Ciolacu, a precizat că PSD îşi menţine decizia de a nu participa la şedinţa de plen la învestirea Guvernului Orban. "Luni (4 noiembrie - n.r.) parlamentarii PSD vor fi prezenţi în Parlament, nu vom participa la şedinţă pentru a asigura cvorumul, dar vom avea activităţi la grup, vor fi la serviciu", a mai spus Ciolacu.

Cine sunt trădătorii?

De asemenea, preşedintele PSD, Viorica Dăncilă, a admis, la sfârșitul săptămânii, că ar putea fi şi "trădători" între parlamentarii PSD. Ea a spus că "trădătorii" din PSD care vor participa, luni, la votul din Parlament pentru Guvernul Orban, "a doua zi să meargă în partidul 'foarfecă' şi să nu mai fie alături de social-democraţi":

"Nu vom fi prezenţi în sală. Parlamentarii nu vor fi în sală (cei ai PSD - n.r.). Bineînţeles că sunt şi trădători, şi am văzut, dar cum vor merge la vot, a doua zi să meargă în partidul 'foarfecă' şi să nu mai fie alături de social-democraţi, pentru că este clar că nu au niciun ataşament pentru acest partid", a spus preşedintele PSD.

Potrivit configuraţiei parlamentare, grupurile care au anunţat că susţin Guvernul Orban au: PNL - 96 de membri, USR - 40 de membri, UDMR - 30 de membri, PMP - 13 membri şi ALDE - 15 membri. Acestora li se adaugă cea mai mare parte a deputaţilor aparţinând minorităţilor naţionale - 16 din cei 17. Pe de altă parte, grupurile PSD au 201 membri, iar grupul Pro România - 29 de membri.

În plus, la Senat mai sunt 18 parlamentarii neafiliaţi, dintre care 13 aparţin ALDE şi PMP, iar restul de la Pro România. De asemenea, la Camera Deputaţilor figurează 6 parlamentari neafiliaţi, dintre care 3 sunt excluşi din ALDE pentru că au rămas alături de Guvernul PSD, unul care a demisionat din PSD şi a susţinut moţiunea de cenzură, iar alţi doi sunt foşti deputaţi USR.

Procedura votului

Conform Constituţiei şi regulamentului şedinţelor comune ale Parlamentului, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Votul este secret, cu bile. În toate cazurile în care Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţe comune, adoptă legi, hotărâri sau moţiuni de cenzură, trebuie să fie prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii care compun cele două Camere ale Parlamentului.

Codrin - ”Cine trădează, cine cedează - dosare, șantaj, amenințări!”

Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere se semnează de preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată preşedintelui României spre a proceda la numirea Guvernului.

Prim-ministrul, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa preşedintelui României, jurământul, iar Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul începând de la data depunerii jurământului. În cazul neacordării votului de încredere pentru formarea Guvernului, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, aduce de îndată această situaţie la cunoştinţa Preşedintelui României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Și Bruxelles-ul așteaptă nerăbdător votul de la București, sperând că România va avea o clarificare a situației politice și că va putea să ocupe, în sfârșit, locul rămas liber din Comisia Europeană. Dacă Guvernul PNL trece, liberalii vor propune comisarul, dacă nu, Ursula von der Leyen trebuie să accepte propunerea PSD, altfel noua Comisie Europeană nu se va apuca de treabă decât în 2020.