BUCUREȘTI, 1 nov – Sputnik, Georgiana Arsene. După cum mărturisește Sfântul Ioan Gură de Aur, încă din vremea Sfinților Apostoli se țineau zile de pomenire a strămoșilor adormiți în speranța fericirii veșnice.
Asemenea zile pot fi identificate în jurul secolului al VI-lea, atunci când s-a făcut fixarea definitivă a pericopelor biblice – pasaje din Scriptură cu caracter moralizator - citite în cursul anului bisericesc.
Pomenirea din sâmbăta morților este cunoscută și sub denumirea de Moșii de toamnă. Având în vedere că nu știm unde se află cei morți, ne rugăm atât pentru cei din iad, cât și pentru cei din rai.
Biserica a hotărât să se facă pomenirea celor plecaţi din lumea aceasta, mijlocind pentru odihna şi pentru iertarea păcatelor lor. Pomenirea celor care nu mai sunt printre noi este o dovadă de iubire nemărginită, care trece prăpastia morţii, informează basilica.ro.
După Liturghie se săvârșește Slujba Parastasului cu unele rugăciuni speciale.
Se aduc, cu acest prilej, la biserică o serie de produse – colivă, vin și colaci – ce se împart pentru sufletele adormiților noștri numai după ce sunt binecuvântate.
Pe lângă colivă, în această zi se împarte mâncare pentru sufletul celor adormiţi, dar şi alte prinoase, lucruri folositoare pentru semenii noştri.
În unele sate există tradiția ca, în această zi, în casele gospodarilor să se facă o masă de pomenire la care sunt chemate rudele, vecinii, dar și oamenii nevoiași.