În acest sens, premierul desemnat vine cu o propunere bazată pe situația concretă și legală:
”Întâi învestim un guvern, după alegerile prezidențiale, pentru că oricum, până pe 21 decembrie, când depune jurământul președintele României, nu se pot organiza constituțional alegeri anticipate, ne așezăm la masă și discutăm”, propune Orban.
Orban dă asigurări că PNL va susține această variantă, dar cu o singură condiție – un pact între formațiunile politice ”care dețin jumătate din Parlament”.
”Să se angajeze că nu votează învestirea a două guverne succesive, pentru că altfel, riscăm să aruncăm țara în criză, riscăm să creăm iarăși instabilitate politică și guvernamentală, și să ajungem la a doua învestire, să se învestească guvernul în orice formulă de guvern este prezentată”, a declarat Orban presei după negocierea cu celălalt mare partid din Opoziție, USR.
Rostul acestui pact, care pare să fie noua strategie a lui Orban, este să garanteze respingerea a două propuneri de guverne, ”pentru că altfel nu se îndeplinesc condițiile constituționale”.
”Pe toată perioada asta, am spus că preferința noastră este pentru alegerile anticipate, pentru că altfel este complicat în actuala structură politică a Parlamentului, să generezi un sprijin coerent și solid pentru guvern, pentru a face ceea ce trebuie pentru România”, recunoaște Orban.
Cu toate acestea, analiștii se îndoiesc de seriozitatea afirmațiilor PNL cu privire la anticipate – spre deosebire de Orban, care nu este parlamentar, e greu de crezut că toți senatorii și deputații liberali vor renunța la mandate – și la avantajele care decurg din ele. Ori, dacă PNL nu reușește să adune o majoritate necesară susținerii guvernului, cu atât mai puțin ar fi capabil să reușească o premieră precum alegerile anticipate.