BRUXELLES, 3 iulie - Sputnik, Daniela Porovăț. Democrația europeană funcționează ca și cum suveraniștii și estici, două categorii aparte, una politică, și cealaltă geografică dar cu valențe politice comune, care acoperă o mare parte din voturile acordate la finele lunii mai, nici nu ar exista. Astfel, împărțirea celor cinci funcții de vârf ale Uniunii au mers către Vest, Germania (șefia Comisiei Europene), Franța (șefia Băncii Central Europene), Spania (politica externă), Belgia (șefia Consiliului European) și Italia (șefia Parlamentului European) deținând de acum, prin reprezentanții lor, pozițiile cheie ale Uniunii.
Dacă geografic puterea stă la Vest, ideologic ea a fost dată pe mâinile progresiștilor, fie ei liberali sau de stânga, suveraniștii fiind lăsați fără niciun rol. Mai mult, în Parlamentul European s-a instituit așa numitul ”cordon sanitar”, o denumire anume lansată pentru a-i ponegri pe suveraniști, prin care aceștia să nu aibă acces nici măcar la șefia a două comisii care li s-ar cuveni conform numărului de mandate pe care le dețin prin grupul Identitate și Democrație.
Așadar, suveraniștii și Estul nu au loc la masa puterii, deși în campania electorală și chiar și în timpul negocierilor de după liderii țărilor puternice au promis că nu va mai exista falia Vest-Est și că și țările din valurile ulterioare ale aderării europene vor avea loc la masa decidenților. Promisiune rămasă fără acoperire, ca atâtea altele.
În aceste condiții, este de așteptat ca nemulțumirea esticilor față de UE să crească, iar suveraniștii să primească tot mai multe voturi din această parte a Europei.
Într-o formulă devenită celebră la București, negocierea europeană care trebuia să fie echitabilă măcar geografic, dacă ideologic era inacceptabil pentru progresiști să recunoască faptul că există și suveraniști în Europa, s-a încheiat abrupt: ”Am vorbit, am rezolvat, nu se poate!”