Moldova
Știri de ultimă oră din Moldova, evenimente din politică, economie, societate, breaking news, știri pe surse, declarații de la Parlament, Guvern, președinte, analize și comentarii

Uniunea Avocaților: Curtea Constituțională a dat dovadă de lipsă de independență

Consiliul Uniunii Avocaților din Moldova și-a exprimat poziția față de ultimele decizii ale Curții Constituționale, constatând că acestea au dus la constituirea unui dualism al puterii.
Sputnik

CHIȘINĂU, 11 iunie – Sputnik. Consiliul Uniunii Avocaților din Republica Moldova și-a exprimat îngrijorarea față de hotărârile adoptate de către autoritatea de jurisdicție constituțională, menționând că, în calitate de garant al supremației Constituției, ”nu a asigurat realizarea principiului separării și buna funcționare a puterilor în stat, dând dovadă de lipsă de independență în procesul de luare a deciziilor”.

”Consiliul Uniunii Avocaților se consideră obligat să-și expună opinia vis-a-vis de situația juridică creată în rezultatul pronunțării ultimelor Hotărâri ale Curții Constituționale, care au dus la constituirea unui dualism al puterii şi în consecință a unei crize a acesteia, ce afectează şi extrapolează întreaga societate, datorită interpretării ambigue a unor norme constituționale, care în lumina hotărârilor anterioare ale Curții, Nr. 30 din 01.10.2013 și Nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 din Constituția Republicii Moldova, erau suficient de clare pentru a găsi necesar ca ulterior să se revină la interpretarea sensului și modalității de aplicare a acesteia”, menționează Consiliul într-un comunicat.

Planul B pentru Kovesi: Procuror General în Republica Moldova?

În urma analizei argumentelor expuse de către Înalta Curte în motivarea Deciziei privind inadmisibilitatea sesizării Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon cu privire la interpretarea prevederilor articolului 85 alin. (1) coroborat cu articolele 63 alineatele (2) şi (3), 69 alin. (2) şi 103 din Constituție, ”Consiliul UARM constată o extindere a obiectului interpretării, Curtea reoferindu-se şi la modalitatea curgerii şi calculării termenilor care sunt reglementate prin lege organică şi corespunzător nu fac obiectul interpretării Curții.

”Consiliul Uniunii Avocaților, consideră că includerea în paragraful 16 al Deciziei nr. 83 în paranteze a textului „(90 de zile)” urma a fi justificată de către Curte sub aspectul respectării prevederilor articolelor 384, 385, 388 şi 389 din Cod Civil, în condițiile în care, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) al Legii nr. 100/2018 cu privire la actele normative, interpretarea oficială a legilor, altele decât cele Constituționale, ține de competența exclusivă a Parlamentului”, au subliniat avocații.

”Deci, urmare a faptului ca Înalta Curte își menține jurisprudența sa constantă, expusă în HCC nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după expirarea căruia Președintele RM în cazul existenței circumstanțelor sau a unei singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este obligat să dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională, constată Consiliul Uniunii Avocaților.

Parlamentul a decis: Procuror general de peste hotare pentru Republica Moldova

La caz, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de către Curtea Constituțională pe 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019.

Prin urmare, spun avocații, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariției circumstanţelor ce au determinat posibilitatea:

1) formării unui nou Guvern;

2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, dreptul trebuie să fie unul efectiv și nu unul iluzoriu. Deci Parlamentul Republicii Moldova, inițial, trebuie să fie legal constituit pentru a avea posibilitatea reală de a:

1) forma Guvernul;

2) adopta legi.

”Termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. Logic, curgerea acestui termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire șa 21 iunie 2019”, argumentează Uniunea în comunicat, menționând că așa ar fi constituțional, logic și juridic corect.

Ultima oră: Sistemul electoral mixt, anulat de Parlamentul Republicii Moldova

”Subsidiar deciziei respective, Consiliul UARM constată că lipsa hotărârilor motivate ale Curții pronunțate pe marginea sesizărilor nr. 110b/2019 din data de 08 iunie 2019 şi celor ulterioare (112a/2019 din 08.06.2019 şi 113f/2019 din 09.06.2019), creează o stare de incertitudine şi vid de putere, inclusiv şi sub aspectul competenței deputaților de a sesiza Curtea, în condițiile în care din textul comunicatului Curții rezultă că „1. Parlamentul care urmează a fi dizolvat în temeiul art. 85 nu are statut şi competențe identice cu Parlamentul mandatul căruia a expirat în conformitate cu prevederile art. 63 din Constituție”, precizează instituția în comunicat.

Totodată, ținând cont de caracterul definitiv şi executoriu al Hotărârilor Curții Constituționale, care pot fi revizuite doar la inițiativa Curții Constituționale, prin decizie adoptată cu votul majorității judecătorilor ei, Consiliul Uniunii Avocaților î-și exprimă speranța că Înalta Curte va lua în considerare opiniile formulate, va reuși să demonstreze voința de a recunoaște și a retracta incertitudinile jurisprudențiale, aceasta fiind singuraa soluție în restabilirea securității juridice, încetării crizei politice și instituționale din țară.

De asemenea, Consiliul Uniunii Avocaților mizează pe opinia Comisiei de la Veneția vis-a-vis  de situația dată, având toată încrederea în capacitatea acesteia de a influența judecători constituționali de a-și consolida independența față de orice forță politică, de a acționa în spirtul Constituției și în interesele cetățenilor Republicii Moldova.