BRUXELLES, 21 mai - Sputnik, Daniela Porovăț. Alegerile europene țin mai mult de politica internă în România și nu au cu adevărat legătură cu politica de la nivelul UE. Acest lucru e valabil nu doar în România însă, ci în toată Europa Centrală și de Est care a fost exclusă de la masa decidenților. Ca dovadă, nu există niciun ”spitzenkandidat” din Europa Centrală și de Est, toți fiind din Europa Occidentală. Este un semnal clar că viitorul președinte al Comisiei Europene va fi vestic și că restul nu contează cu adevărat. În aceste condiții, campania pentru europarlamentare în Centrul și Estul Europei suferă din cauza faptului că țările din această zonă sunt conștiente că au prea puțină influență în construcția viitoarei Comisii Europene și a structurilor de decizie europene.
Alegerile europene demonstrează astfel, fără putință de tăgadă, că Uniunea Europeană este, în principal, o Uniune Vestic-Europeană, așa cum a fost de la bun început. De aici și confruntările dintre țările de la Vișegrad și Bruxelles sau dintre Guvernul PSD și Bruxelles. În plus, românii nu au fost interesați niciodată prea tare de alegerile europene deoarece au înțeles foarte repede că voturile lor nu contează la nivel european și că deciziile în Uniune se iau pe criterii obscure, fără legătură cu democrația. Parlamentul European nu are puterile unui parlament autentic, ci este mai degrabă un forum consultativ pentru Comisia Europeană, ceea ce anulează semnificația votului acordat pentru alegerea europarlamentarilor.
Când europarlamentarii sunt întrebați ce au făcut pentru țara pe care o reprezintă, aceștia sunt puși, de altfel, într-o mare încurcătură, pentru că ei nu pot depune proiecte de legi, așa cum fac parlamentarii în România și în toate țările, pentru votarea cărora să se zbată și apoi să își lege numele de adoptarea lor. Europarlamentarii fac rapoarte și amendamente, ca și cum ar fi niște funcționari ai Parlamentului European, nu niște aleși care au puterea de a impune dorințele alegătorilor. În aceste circumstanțe, firește că românii nu înțeleg ce fac europarlamentarii la Bruxelles și Strasbourg și nu au motive să meargă la vot, dar, spre scuza lor, trebuie menționat că nici eurodeputații nu știu prea bine ce caută acolo, și nu neapărat din vina lor, ci din cauza sistemului birocratic imens și aberant pe baza căruia funcționează instituțiile europene.
Când, la toate acestea, se adaugă faptul că reprezentanții României nu au niciun cuvânt de spus în deciziile Uniunii, cum de altfel nici alte țări din Europa Centrală și de Est, se poate înțelege de ce participarea la votul pentru europarlamentarele din 26 mai din România este preconizată a fi mică, chiar și cu dublarea motivației prin referendumul pentru justiție convocat de Iohannis. Dar, la fel ca și scrutinul pentru europarlamentare, nici referendumul pentru justiție nu are semnificație reală și nu înseamnă nimic concret. Democrația a ajuns astfel golită de conținut, iar procentul celor care nu participă la vot tot mai mare. Dar vina nu este a alegătorilor, ci a celor care au transformat politica într-un joc cu ușile închise, interzis muritorilor de rând.