Timmermans și-a dat seama că nu mai are șanse să conteze în viitorul Parlament European din cauza scăderii numărului de mandate, partidele socialiste fiind în căderea dramatică în toată Europa, cu excepția României, pe care, însă, Timmermans și-a antagonizat-o transformând-o în țapul ispășitor al crizei europene. Și atunci, Timmermans, care se strâmbă la PSD, a ajuns să își caute aliați la ecologiști, care susțin o agendă ultra-liberală și la extrema stângă, deși același Timmermans spune că suveraniștii, acuzați, unii, că ar fi de extremă dreaptă, vor distruge Europa.
Dar ce nu e permis la dreapta, e permis la stânga pentru propriile interese, ne arată Timmermans, care, în găleata în care își adună aliații – din care face parte și Pro România, partidul lui Victor Ponta – ar vrea să aducă, dacă se poate, și noul grup format din ALDE și partidul lui Macron, pentru că altfel nu are nicio șansă să aibă în viitorul Parlament European o coaliție cu care să învingă popularii.
Ce-i drept, dacă reușește să aducă sub aceeași umbrelă direcțiile amintite, socialiștii europeni ar avea un avans în fața popularilor, adică 250 de voturi față de 219 cât ar lua popularii și conservatorii care i-au susținut întotdeauna pentru a fi la masa puterii și a deciziilor. Ceea ce Timmermans ignoră este faptul că și suveraniștii pot ridica pretenții și răsturna logica clasică a rivalității între socialiști și populari.
Deocamdată, popularii au refuzat avansurile suveraniștilor de a forma împreună o mare coaliție cu care să dobândească o majoritate zdrobitoare în Parlamentul European, conducând efectiv Europa fără niciun compromis cu socialiștii lui Timmermans și cu celelalte grupări pe care Timmermans le-ar putea coagula în jurul său.
Dar, amenințați de o coaliție socialisto-ecologisto-stângisto-ultra-liberală, cum arată struțocămila pe care Timmermans încearcă să o creeze în jurul său în disperare de cauză, nu e imposibil ca Manfred Weber, creștin-democrat cu înclinații conservatoare, candidatul popularilor la șefia Comisiei Europene, să deschidă porțile unei alianțe punctuale și pragmatice cu suveraniștii lui Matteo Salvini și a grupării importante pe care acesta o va consolida în viitorul Parlament European și să conducă împreună instituțiile UE. Din acel moment, Timmermans se poate retrage în Olanda la partidulețul său care abia trece pragul electoral pentru că nu va mai conta în Europa!