Moldova
Știri de ultimă oră din Moldova, evenimente din politică, economie, societate, breaking news, știri pe surse, declarații de la Parlament, Guvern, președinte, analize și comentarii

Câți ani trebuie să muncească un moldovean cu venituri medii pentru o locuință

Un calcul care te bagă în depresie: câți ani trebuie să muncească un moldovean cu venituri medii ca să-și procure o locuință. Este greu crezut, dar este așa, pentru ca să-și procure o locuință modestă, de doar 10 mii de euro, un moldovean cu venituri medii trebuie să muncească mai bine de 30 de ani.
Sputnik

Editorial de Sergiu Praporşcic

Recent, Biroul Național de Statistică a anunțat care au fost veniturile medii ale moldovenilor în trimestrul al treilea al anului 2018. Raportul BNS confirmă o dată în plus și fără exagerare că Moldova este cea mai săracă țară din Europa, iar moldovenii – cei mai săraci copii ai Bătrânului Continent. Și, cred eu, explică de ce conaționalii noștri pleacă pe un cap peste hotare.

Vom preciza că cercetarea Biroului Național de Statistică stabilește care sunt "veniturile disponibile", adică "veniturile curente din diverse surse" pe care le are un cetățean.

Iată ce constată statisticienii în cercetarea lor: "Biroul Național de Statistică informează că în trimestrul III 2018 veniturile disponibile ale populației au constituit în medie, pe o persoană, pe lună 2412 lei, fiind în creștere cu 8,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, iar față de trimestrul II 2018 au crescut cu 1,6%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele prețurilor de consum), veniturile populației au înregistrat o creștere de 5,6%".

Deci, veniturile obținute de un cetățean pe lună se cifrează, în medie, la doar 2412 lei.

E mult, e puțin? Cei care locuiesc în Republica Moldova vor spune că este înfiorător de puțin.

30 de ani de muncă pentru o casă de doar 10 mii de euro

Haideți să vedem ce-și poate permite să procure un cetățean cu un venit de 2412 lei pe lună. În opinia noastră, cu greu îi va ajunge pentru hrană și servicii comunale, indiferent că stă la oraș sau la sat.

Pericolul pe care îl comportă programul "Prima Casă">>>

În mod sigur că, având venituri atât de sărăcăcioase, nu modeste, un om nu-și poate rezolva nici măcar o problemă mai importantă, care implică costuri mari și foarte mari.

Spre exemplu, nu poate să-și procure o locuință. Chiar una modestă. Să admitem că o locuință modestă, dar în care se poate de locuit, poate fi procurată, undeva la țară, cu 10 de mii de euro. 10 de mii de euro, la rata de schimb de astăzi (19,65 de lei pentru un euro la casele de schimb valutar), însemnă 196 de mii 500 de lei. Dacă raportăm această sumă la 2412 de lei, ajungem la calculul că un cetățean cu venitul mediu lunar disponibil poate să-și cumpere o de locuință de doar 10 mii de euro în vreo 6 ani și jumătate, fără ca să-și permită alte cheltuieli. Dar așa cum un om trebuie să se întrețină, iar minimul de existență lunar este 1895 de lei, asta înseamnă că el ar putea să pună de-o parte pentru locuință doar 517 lei pe lună (2412-1895=517). Respectiv, ca să-și procure o casă de doar 10 mii de euro, el ar trebuie să muncească peste 31 de ani (prețul case de 196500 de lei îl împărțim la 517 lei, cât poate să economisească pe lună respectivul cetățean și obținem 380 de luni, pe care le împărțim la 12 și astfel obținem 31,67 de ani).

Dar dacă ar dori să-și procure o locuință de 20 de mii de euro, care oricum nu este una scumpă, moldoveanul cu venituri medii ar trebuie să muncească tocmai 62 de ani.

Acest calcul este cel mai concludent răspuns la întrebarea de ce moldovenii își părăsesc țara.

Transferurile bănești din afara țârii- 13,4% din totalul veniturilor

Raportul BNS ne dă și alte informații interesante, cum ar fi care sunt sursele acestor venituri disponibile ale populației.

Statisticile arată că economia țării este pe marginea prăpastiei: Când ne prăbușim?>>>

"Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit - 45,1% din veniturile totale disponibile, contribuția acestora fiind în creștere față de trimestrul III 2017 cu 1,5 puncte procentuale. La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit de asemenea prestațiile sociale în proporție de 25,0% (cu 0,8 puncte procentuale mai puțin față de trimestrul III 2017), precum și veniturile obținute din activitățile pe cont propriu - 12,4% din veniturile populației, inclusiv 6,9% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 5,5% sunt cele din activitatea individuală non-agricolă. O pondere importantă dețin transferurile bănești din afara țârii, contribuția acestora fiind de 13,4% din totalul veniturilor", precizează raportul BNS.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției Sputnik.