Floriana Jucan a publicat documentul care dă peste cap audierea Laurei Kovesi

”Asistăm la o imensă mascaradă bruxeleză, în care plasarea lui Kovesi pe lista scurtă e doar un serviciu de imagine, în realitate ea neavând nicio șansă de a fi, efectiv, desemnată?”
Sputnik

BUCUREȘTI, 27 feb - Sputnik, Dragoș Dumitriu. Un detaliu foarte important a fost trecut în mod suspect cu vederea la audierea Laurei Kovesi. Observația a fost făcută de jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob, iar faptul îl face să exclame: ”Oare asistăm la o imensă mascaradă bruxeleză?!”.

Reacții dure la adresa UE după episodul Kovesi – ”parodie”, ”mascaradă”, ”boală la cap”

Este vorba de un document publicat la începutul lui februarie de revista ”Q Magazine”, condusă de cunoscuta jurnalistă și scriitoare Floriana Jucan. Este vorba de comunicatul prin care președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, îl informa pe ministrul român al Justiției, Tudorel Toader de selecția ”listei scurte”, pe care apărea și Laura Kovesi.

Ei bine, în documentul publicat de Jucan, B.T. Iacob observă un detaliu important: decizia folosirii limbii engleze în timpul procedurii de audiere și selecție – cu alte cuvinte e vorba de o condiție obligatorie, impusă prin decizia comisiei speciale, după cum reiese din document.

”Documentul publicat zilele trecute de QMagazine (…) aflăm din el, după ce s-a încheiat perioada de depunere a candidaturilor, comisia și candidații au decis, de comun acord, ca limba de lucru a probelor să fie engleza”, scrie Iacob.

Dar, jurnalistul duce observația mai departe: examenul susținut de candidați pe 30 și 31 ianuarie, ”susținut de crema magistraților europeni, trebuie să fie unul extrem de dificil, implicând nenumărate noțiuni tehnice din domeniul Dreptului”.

”Pentru a trece un asemenea examen dificil într-o limbă străină, trebuie să o stăpânești nu bine, ci excepțional”, scrie jurnalistul, care pune întrebarea firească: ”Laura Kovesi vorbește engleza măcar la nivel de începător?”.

Sigur, din cele auzite la audieri sau în diverse ocazii s-ar putea spune că Laura Kovesi vorbește acceptabil pentru o conversație, ba chiar pentru o cozerie pe teme generale. Dar, B.T. Iacob are dreptate: examenul implică o discuție tehnică, cu întrebări și răspunsuri de nivel înalt – nu cititul de pe foi pregătite de acasă.

Așa că jurnalistul face o analiză a CV-ului din care reiese nivelul omologat oficial de cunoaștere a limbii engleze.

”Conform CV-ului său, fosta șefă a DNA vorbește și scrie engleza (și doar engleza) la nivelul B2, conform Cadrului comun european de referință pentru limbi”.

Conform normelor, nivelul B2 se traduce prin ”Pot să prezint descrieri clare şi detaliate într-o gamă vastă de subiecte legate de domeniul meu de interes. Pot să dezvolt un punct de vedere pe o temă de actualitate, arătând avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni”.

”Din păcate, ceea ce a scris șefa DNA în CV nu s-a verificat în nicio situație concretă”, scrie Iacob, care aruncă o adevărată bombă:

”În perioada când Kovesi a fost detașată în funcţia de Înalt reprezentant la Misiunea României la Bruxelles pe probleme privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie, surse din instituțiile europene susțin că nu a participat la nicio ședință de lucru, preferând să trimită un reprezentant, un anume I.S,, tocmai pentru că nu vorbea nicio limbă”, scrie jurnalistul.

Mai mult, jurnalistul enumeră și situațiile concrete în care Kovesi a vorbit româna, deși era normal să vorbească în engleză – ”s-ar putea numi dovezi concrete că ex-șefa DNA nu vorbește decât limba maternă”.

”Deși i s-au luat nenumărate interviuri de către organe de presă străine, din Franța, Germania, Italia șamd, de-a lungul timpului, și există înregistrări destule pe internet, în niciunul Kovesi nu vorbește altfel decît în română”, scrie B.T. Iacob, care remarcă faptul că în singurele situații în care a ținut discursuri în engleză a citit  ”și într-o engleză atît de necăjită încît a ajuns sursă de miștouri pe Youtube”.

Jurnalistul formulează chiar o concluzie: ”Nicăieri nu apare vreo singură înregistrare care să o arate pe Kovesi vorbind vreo limbă străină la liber - nicăieri și niciodată”.

În aceste condiții și ținând seama de obligativitatea folosirii la examen a limbii engleze (după cum reiese din documentul Florianei Jucan), Bogdan Tiberiu Iacob se întreabă:

”Cum e posibil ca Laura Kovesi să fi trecut de comisia condusă de Ulrike Haberl Schwarz fără a ști vreo boabă de străineză?”

Mai mult, apare și punctul de vedere al fostei șefe a Direcției Relații Internaționale din Parchetul General, procuroarea Angela Nicolae, ”care a cunoscut-o îndeaproape și a însoțit-o pe Kovesi în mai multe deplasări externe”.

”Cred că la nivelul exigențelor care se cer și anume (…) o bună cunoaștere a limbilor străine, deci nu numai o limbă străină, limba engleză, un atu pentru a accede la astfel de funcții este să cunoști de la două limbi străine în sus (…) cred că în condițiile acestor exigențe nu prea ar avea șanse să fie procuror șef european”, declara Nicolae pentru Luju.ro

După toate acestea, Bogdan Tiberiu Iacob ajunge la o ipoteză teribilă, în analiza publicată pe InPolitics

”Asistăm la o imensă mascaradă bruxeleză, în care plasarea lui Kovesi pe lista scurtă e doar un serviciu de imagine care are menirea de a-i mai ridica un pic cota zdravăn mototolită în țară, în realitate ea neavând nicio șansă de a fi, efectiv, desemnată?”

În concluzie, pentru un observator atent cum este Bogdan Tiberiu Iacob această audiere este fie doar o punere în scenă a Bruxelles-ului, pentru motivul de mai sus, cu scop politic, de a întări un pion din (și în) România – fie întreaga poveste a ”Parchetului european” este doar o altă mașinație ipocrită a UE.

Și nu ar fi singura, iar unele țări din Est au început să reclame asta. Chiar și România începe să reclame fățărnicia și caracterul manipulator al MCV, de exemplu.