BUCUREŞTI, 2 ian – Sputnik, Georgiana Arsene. Dacă la grupa de vârstă amintită se adaugă şi persoanele de 21, respectiv, 22 de ani, care au emigrat, atunci numărul emigranţilor temporari şi definitivi depăşeşte jumătate de milion din totalul de 2.613.477 de persoane contabilizate ca emigranţi de către Institutul Naţional de Statistică în perioada respectivă.
Impact asupra pieţei forţei de muncă
Autorii lucrării în care apar informaţiile, intitulată „Analiza statistică a migraţiei externe după aderarea României la Uniunea Europeană” au analizat perioada 2007-2017 din punctul de vedere al impactului migraţiei asupra pieţei forţei de muncă şi demografiei.
Grupa de vârstă 0-19 ani are peste 484 mii de emigranţi, conform autorilor lucrării menţionate. Ei spun că, dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranţilor, observăm că ponderea cea mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 de ani şi din cea 30-39 de ani.
Mai mult, migraţia ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariţia de probleme importante la nivelul pieţei forţei de muncă şi a sistemului de pensii în următorii ani. De asemenea, ia amploare şi fenomenul îmbătrânirii demografice datorită schimbărilor în structură pe grupe de vârstă a populaţiei, notează edupedu.ro.
Un aspect evidenţiat de aurorii lucrării este cel dintre migraţiune şi creşterile salarilae. Ei menţionează că, în ciuda faptului că salariile au crescut în România, chiar cu 128 de procente faţă de momentul aderării la Uniunii Europeană, angajaţii români au în continuare cele mai mici salarii din UE, decalajul fiind semnificativ.
De asemenea, inflaţia ridicată, creşterea cheltuielilor cu utilităţile au redus puterea de cumpărare.
Însă nu doar câştigul salarial are influenţă asupra migraţiei, ci întregul climat economico-social care se caracterizează printr-o instabilitate accentuată, mai spun autorii.
Securitatea naţională, ameninţată
Specialiştii spun că faptul că un sfert din angajaţii români sunt săraci, potrivit datelor EUROSTAT, descrie o situaţie socioeconomică unde intervenţia decidenţilor în materie de politici publice se impune.
Potrivit sursei citate, în momentul de faţă, migraţia externă a forţei de muncă activă reprezintă un risc sociodemografic la adresa securităţii naţionale a României, alături de scăderea efectivului populaţiei şi îmbătrânirea demografică.
Acest fenomen va avea consecinţe socioeconomice şi demografice pe termen mediu şi lung, în absenţa unor măsuri active şi concrete pentru reducerea fluxului migraţiei externe.