BUCUREȘTI, 14 dec – Sputnik, Daniel George Nistor. Raportul asupra stabilității financiare pe luna decembrie, lansat recent de Banca Națională a României (BNR) cuprinde un capitol care face o analiză tăioasă a activității societăților bancare.
Documentul face o comparație între evoluția economiei naționale și cea a rezultatelor băncilor comerciale prezente pe piață, în majoritate covârșitoare cu capital străin. Unul dintre cei mai cunoscuți analiști economici din România vede în acest demers un semnal referitor la diferențele dintre cele două tendințe.
"În eventualitatea concretizării strategiilor de creditare şi de finanţare prognozate de bănci, valoarea activului s-ar majora într-un ritm inferior creșterii nominale anuale previzionate pentru PIB (Produsul Intern Brut)", se arată în Raportul BNR.
"Ca urmare, gradul de intermediere financiară ar continua tendința descrescătoare consolidată în următorii ani şi nu ar contribui la o îmbunătățire semnificativă a eficienței prin prisma efectului de volum asociat veniturilor nete din dobânzi", menționează documentul citat.
Profituri generoase
Astfel, Banca Naţională critică în mod direct cele mai mari opt bănci din România, pe motiv că nu îşi asumă prin strategiile pe următorii doi ani o creştere a creditării şi deci a intermedierii financiare, cu toate că realizează pe piaţa financiară românească profituri generoase, mult peste media UE, scrie redactorul-șef Sorin Pâslaru, în ZF.ro.
Primele opt bănci din România, după totalul activelor, sunt BCR (capital majoritar austriac), Banca Transilvania (capital majoritar românesc), BRD-SocGen (francez), Unicredit Bank (italian), Raiffeisen (austriac), ING (olandez), CEC (românesc), Alpha Bank (capital majoritar grecesc).
Cele 35 de bănci din România au obţinut un profit net cumulat de aproape 5,88 miliarde de lei, în primele nouă luni ale acestui an, valoare necompensată cu pierderile, o creştere cu 42%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Avertisment: unde duc strategiile
Luarea de poziție a BNR constituie o premieră, afirmă Pâslaru. Astfel, "pentru prima dată Banca Naţională nu se mai mărgineşte doar să constate o situaţie de fapt, ci avertizează că cele mai mari bănci din România au strategii care nu contribuie de fapt la dezvoltarea sistemului bancar şi a prezenţei sale în economie, ci dimpotrivă, acţiunile lor vor duce la diminuarea intermedierii financiare", scrie acesta.
Pasajul invocat apare într-un capitol al Raportului cu titlul "Tema specială, Eficienţa operaţională a sectorului bancar şi nivelul intermedierii".
Editorialistul de la ZF consideră că "titlul este edificator".
În opinia acestuia "este clar" că "la cel mai înalt nivel al Băncii Naţionale se pune în sfârşit întrebarea: cum puteţi face profituri atât de mari în România, dar menţineţi sistemul bancar în subdezvoltare relativ la economie?".