Corespondență din butoiul cu pulbere al Europei
BRUXELLES, 23 nov - Sputnik, Daniela Porovăț. Conflictul dintre Roma și Comisia Europeană pe tema bugetului Italiei durează de ceva timp și niciuna dintre părțile beligerante nu dă niciun pas înapoi.
Comisia pretinde că are dreptul să decidă bugetul unui stat din zona euro, în cazul de față Italia, și oricum vrea să demonstreze că Guvernul de la Roma este falimentar pentru că este populist și naționalist, așa că nu acceptă în ruptul capului un buget prin care Liga Nord și Mișcarea 5 Stele, aflate la guvernare, să își ducă la îndeplinire promisiunile electorale. Pentru Bruxelles, o guvernare reușită a celor două partide ar însemna că modelul naționalist-populist este funcțional și ar fi un semnal dat și altor țări să aleagă această cale.
Așadar, pentru Bruxelles, miza nu este bugetul Italiei, care are problemele sale, ci împiedicarea funcționării noului val european care a ales naționalismul la urne și pedepsirea popoarelor care doresc să se elibereze de dictatele Europei.
Drept urmare, comisarul european pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici, s-a arătat inflexibil în ceea ce privește negocierea bugetului Italiei pentru 2019 și a declarat că nu va începe nicio negociere ”ca într-o piață de covoare” cu Guvernul de la Roma pe această temă.
Răspunsul lui Salvini a fost pe măsura jignirii aduse de comisarul european și a pretenției acestuia de a impune bugetul așa cum vrea Comisia, fără discuții cu Guvernul legitim al țării.
„Italia nu este o națiune de vânzători de covoare sau cerșetori. Moscovici continuă să insulte Italia, dar salariul său este plătit de către italieni. Ne-a ajuns. Răbdarea noastră s-a terminat”, a fost replica liderului Liga Nord la insulta formulată de Moscovici.
Disputa dintre Comisia Europeană și Italia pe tema bugetului este, de fapt, bătălia dintre centralismul Bruxelles-ului care vrea să decidă totul pentru statele membre și afirmarea suveranității naționale.
Firește că Bruxelles-ul vrea să reinstituie ordinea de teamă să nu-și piardă controlul asupra banilor, miza reală a centralismului european, și ar vrea să aplice o pedeapsă exemplară atât Guvernului de la Roma, cât și italienilor care au votat naționaliștii și populiștii și i-au adus la putere.
În perspectiva alegerilor europarlamentare din 2019, această confruntare se anunță epică și decisivă pentru viitorul Europei, pentru că, în același timp în care tot mai multe națiuni își afirmă suveranitatea față de Bruxelles, tandemul franco-german propune contramăsuri devastatoare: o Europă cu două-trei viteze (expresia îi aparține lui Macron), prin care națiunile neascultătoare să fie retrogradate rapid la coadă, precum și adoptarea hotărârilor în cadrul UE pe bază de majoritate, nu de unanimitate, ceea ce dă posibilitatea izolării și marginalizării elevilor neascultători precum Italia, Ungaria, Polonia și, de ce nu, România.