Corespondență din butoiul cu pulbere al Europei
BRUXELLES, 17 nov - Sputnik, Daniela Porovăț. Sputnik a prevăzut că atacurile de la Bruxelles împotriva națiunilor din Europa Centrală și de Est va duce la solidarizarea acestora. Ceea ce era evident pentru Grupul de la Vișegrad, era mai greu de crezut în cazul relației tensionate din Ungaria și România. Dar uite că votul împotriva Ungariei din 12 septembrie 2018, pe celebrul Raport Sargentini prin care s-a solicitat de către Parlamentul European activarea Art. 7 din Tratatul UE împotriva Budapestei, și votul din același for pentru Rezoluția anti-România din 3 noiembrie a avut ca efect apropierea dintre cele două țări.
O recunoaște premierul însuși al Ungariei, care spune într-o înregistrare postată pe site-ul Guvernului că așa cum europarlamentarii români au votat împotriva Raportului Sargentini care penaliza Ungaria, și europarlamentarii din Ungaria au votat împotriva Rezoluției anti-România din Parlamentul European.
Semnele de apropiere pe care Viktor Orban le dă față de România vin în direcția în care Ungaria dorește mutarea centrului de greutate economic și politic înspre Europa Centrală și de Est, iar România nu poate fi ignorată în acest plan pentru că, după Polonia, este cea mai mare țară din regiune. Dar tensiunile istorice între Budapesta și București par să se fi aplatizat prin apariția unui inamic comun, Bruxelles-ul, care a reușit astfel să pună la aceeași masă două state care au multe motive să fie în dispută.
Eurocrații reușesc astfel să transforme Europa Centrală și de Est într-o fortăreață a suveranităților naționale care își afirmă independența în fața atacurilor constante ale instituțiilor europene nemulțumite că nu-și mai pot impune supremația politică și economică așa cum vor ele în avantajul companiilor din Vest, până acum cele mai mari câștigătoare ale aderării la UE a fostelor țări comuniste.
Surprinzător este și faptul că România s-a alăturat acestui cerc al țărilor care își reclamă independența economică și politică, de unde și marea supărare de la Bruxelles unde eurocrații erau obișnuiți ca Bucureștiul să execute fără să crâcnească dictatele europene.
E clar că România nu poate rezista singură în fața asaltului de la Bruxelles, dar prin apropierea de Ungaria și cu bunele relații deja existente cu Polonia, celălalt copil teribil al acestei regiuni, există premisele ca puterile occidentale să trebuiască să accepte că și țările din Europa Centrală și de Est trebuie respectate și lăsate să se dezvolte, depășindu-și astfel statutul de colonie a Vestului!