BUCUREȘTI, 14 nov – Sputnik, Daniel George Nistor. Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a primit toate avizele şi va intra pe ordinea de zi a şedinţei de săptămâna aceasta a Executivului.
„Săptămâna aceasta vom include pe ordinea de zi această ordonanţă. Am inclus toate observaţiile, toate comentariile, am avut azi şi avizul de la Consiliul Economic şi Social, şi am considerat că aşa e corect, să avem din nou procedura reluată şi avem toate avizele”, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, citat de Mediafax.
Practic, prin FSDI, statul român va centraliza deținerile pe care le care la are la diverse companii.
Fondul își propune, printre altele, capitalizarea unor companii precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanţa, CEC, Nuclearelectrica.
În portofoliul FSDI sunt propuse să facă parte companii la care statul deține pachete de acțiuni precum Electrica, OMV Petrom (la acestea participațiile sunt minoritare), sau Oil Terminal, Cuprumin, Hidroelectrica, Romgaz, Compania Națională de Aeroporturi, Loteria Română, Antibiotice Iași, Conpet, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime.
Guvernanții estimează că prin Fondul Suveran vor fi derulate investiții de circa 10 miliarde de euro în decurs de patru ani. Aceasta înseamnă construcții de autostrăzi (București – Timișoara, București – Iași, Târgu Mureş – Iaşi, Piteşti – Craiova), dar și de căi ferate și spitale, achiziționarea de vagoane și locomotive, precum și de flotă navală.
De asemenea, Fondul va contribui la atragerea de fonduri europene și crearea a peste 800.000 de locuri de muncă, după cum preconizează Executivul.
Promisiunile sunt foarte frumoase, iar guvernanții dau ca exemplu o structură similară creată în Norvegia, care funcționează cu succes și practic i-a transformat pe toți cetățenii norvegieni în acționari la companii aflate în plină dezvoltare.
Reținerile legate de FSDI se referă la capacitatea statului român de a îndeplini obiectivele propuse prin această modalitate, dar și la componența managementului pe care îl va avea Fondul.
Există experiența Fondului Proprietatea, astăzi un nume cu evoluție pozitivă pe piața de capital, dar care a stârnit și dezamăgiri. FP a fost înființat în anul 2005 în scopul de a-i despăgubi pe foştii proprietari ale căror imobile au fost confiscate de regimul comunist şi care nu mai puteau fi retrocedate în natură.
Aceștia au primit acțiuni FP, dar au existat și critici, pentru că în primii ani de funcționare, prețul acțiunii a scăzut față de valoarea nominală, astfel că deținătorii care intenționau să vândă titlurile la Bursa de Valori primeau un preț mai mic decât cel așteptat.
De asemenea, mulți s-au întrebat care a fost rolul prezenței, în board-ul FP, al fostului ambasador SUA în România, Mark Gitenstein.
În cazul Fondului Suveran apar întrebări de același tip – vom avea dezvoltarea promisă și cine va profita?