BUCUREȘTI, 29 oct – Sputnik, Daniel George Nistor. Decizia de majorare a salariului minim pe țară este criticată puternic, pe motiv că nu ține pasul cu productivitatea și că ar genera inflație.
Un editorialist demontează aceste teorii.
"Tehnologia superioară din Vest ar determina o productivitate mai bună decât în Est iar, de aici şi diferenţa dintre salarii, care trebuie musai menţinută până ne punem la punct cu tehnica, altfel ne vor pleca investitorii", scrie Cristian Dogaru, în Bursa.ro.
"S-a observat apoi că argumentul nu ţine în retail şi în general într-o lume dominată de servicii, că nu e nicio diferenţă între productivitatea unei casiere din Kauflandul din Berlin şi una de la Bucureşti", explică Dogaru.
Diferențe față de Germania
Iar diferențele de salarizare sunt enorme. Analizând situația de la grupul de retail din exemplu, vom observa că un angajat de la Kaufland România câștigă în medie 2.158 de lei (circa 470 euro) pe lună.
În același timp, salariul minim legiferat în Germania este de 8,84 euro pe oră, sau aproximativ 1.500 euro pe lună, de peste trei ori mai mare.
"Deci nu productivitatea ar trebui să ţină salariile jos în România, o economie dominată oricum de importuri şi unde producţia are în general valoare adăugată mică, ci... inflaţia", spune jurnalistul, cu referire la teoriile vehiculate.
El arată că inflaţia a devenit "noul cal de bătaie al celor care şi-ar dori" ca salariile româneşti să rămână "competitive".
"Dacă mărim salariile veţi vedea cum şi preţurile cresc rapid şi nu vă veţi alege cu nimic, ba poate chiar veţi pierde bani - ne spun aceştia", menționează Dogaru.
Prețurile nu s-au ținut după salarii
Apoi contrazice, cu cifre, această ipoteză.
"Până acum nu s-a confirmat, salariile au crescut în ultimii 2 ani mult peste rata inflaţiei, salariul mediu net fiind tras în sus de majorările operate în sectorul bugetar (la nivel de economie acesta a urcat de la 2.076 lei în august 2016 la 2.669 lei în august 2018, avans de aproape 30%) iar salariul minim pe economie fiind urcat administrativ în mai multe etape la rândul său (de la 1250 lei în 2016 ar putea ajunge în noiembrie la 2080 lei, plus 66%)", spune jurnalistul.
"Se pare că majorarea veniturilor nu prea s-a regăsit în inflaţie de vreme ce aceasta, după un vârf de 5% consemnat în acest an, tinde să se apropie de prognoza BNR pentru finalul lui 2018 (3,5%). Asta după ce în 2017 preţurile au urcat cu doar 1,3%", precizează Cristian Dogaru.
În opinia acestuia, "majorările de venituri direct în preţuri", pentru că "suntem într-o piaţă concurenţială, unde importurile din ţările vecine (Ungaria, Moldova, Bulgaria, Polonia) pot descuraja tentativele producătorilor locali de a profita de plusul de vigoare al cererii".
Dogaru crede că "dacă producătorii îşi vor majora prea tare marja de profit, atunci vor fi concuraţi de importuri" şi ar putea pierde cota de piaţă, și astfel "ce ar lua pe mere ar da pe pere".