BUCUREȘTI, 9 oct — Sputnik, Daniel George Nistor. În timp ce mulţi români nici măcar nu ştiau că este în derulare un proces la Haga cu Ucraina pentru platoul continental al Mării Negre, împărţeala "comorilor" deja se făcea în culise.
La finalul anului 2008, un act adiţional secret completa contractul de explorare pentru perimetrele Pelican şi Midia, înţelegere parafată între statul român şi compania canadiană Sterling Resources în 1992, după cum dezvăluie o anchetă realizată de jurnaliștii de la BusinessMagazin.ro.
Din partea Sterling Resources semna avocatul Emilian Ijdelea, fost preşedinte al Agenţiei Române de Dezvoltare în 1992-1993, unul dintre oamenii care au contribuit la redactarea Legii petrolului.
Chiar la finalul documentului de 42 de pagini, fiecare dintre acestea purtând antetul "Secret de Serviciu", se precizau următoarele: "În porţiunile perimetrelor Pelican şi Midia, situate în zona platoului continental al Mării Negre aflat în curs de delimitare între România şi Ucraina, titularul (Sterling Resources) va executa doar operaţiuni petroliere de explorare, până la data hotărârii finale şi irevocabile a Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga".
În februarie 2009, după ce abia se uscase cerneala pe acest act adiţional, România a câștigat procesul. Sau poate Sterling l-a câștigat, pentru că de acum avea dreptul să vândă perimetre.
Instanța i-a acordat României 80% din suprafaţa aflată în litigiu, în total de 9.700 de kilometri. La acel moment, se spunea că zona câştigată ar avea peste 70 miliarde de metri cubi de gaze (producţia pe 7 ani a României) şi 12 milioane de tone de petrol (România mai produce azi circa 4 milioane de tone de petrol pe an).
Mai departe însă, Sterling Resources începe să vândă din perimetrele întregite prin decizia Curţii de la Haga. Investiţiile erau prea mari.
La începutul lui 2014, compania încasează 29,25 milioane de dolari din vânzarea participaţiei de 65% la o porţiune din perimetrul Midia, situat în platoul continental al Mării Negre, către ExxonMobil Exploration and Production România şi OMV Petrom, cei mai mari investitori în zona offshore de mare adâncime până în acest moment.