Amenințare fatală la adresa României: riscă să piardă președinția Consiliului UE!

Riscul a apărut pentru că Bruxelles-ul s-a convins că activarea Art. 7 din Tratatul de la Lisabona nu are efect.

Daniela Porovăț

Corespondență din butoiul cu pulbere al Europei

Ungaria, după votul din Parlamentul European pentru activarea acestei sancțiuni pare și mai hotărâtă să își apere politicile anti-migraționiste și interesele naționale. Nici Polonia nu a dat înapoi după un proces similar de punere la zid în Parlamentul European. Tocmai de aceea, pe fondul emoțiilor create în jurul cazului Ungariei, eminențele cenușii de la Bruxelles iau în considerare ca președinția UE pentru România să fie amânată la o dată neprecizată până la "restabilirea democrației", și aceasta nu pentru că Bruxelles-ul s-ar împiedica foarte tare în politicile de la București, ci pentru a stabili un precedent prin care să pedepsească guvernele nesupuse.

Pentru a activa Art. 7 din Tratatul UE, procedurile sunt teribil de greoaie, iau timp și, până la urmă, totul se dovedește o furtună într-un pahar cu apă, pentru că activarea efectivă a sancțiunilor necesită votul unanim al statelor membre.

Polonia a anunțat deja că va vota împotriva sancționării Ungariei, la schimb cu promisiunea echivalentă a Ungariei în cazul sancționării Poloniei. Așadar, toată tevatura votului anti-Ungaria din Parlamentul European se va dovedi a fi un circ fără efecte. Dimpotrivă, conform planului ticluit la Bruxelles, o scoatere a unei țări de la președinția rotativă a UE, se poate efectua mult mai ușor, ce-i drept la limita procedurală, nu are nevoie de votul țărilor membre și are un efect devastator pentru victimă, în cazul de față România.

Odată pusă în practică această lovitură de pedeapsă, Comisia Europeană va demonstra că are în sfârșit o armă eficientă împotriva guvernelor naționaliste care dau semne de emancipare față de dictatele europene.

În această cheie trebuie citite cele două acțiuni împotriva României care urmează să aibă loc la Bruxelles în luna octombrie: întâi o dezbatere despre protestele din 10 august, la începutul lunii, ocazie pentru a înfiera actuala putere de la București și a-i crea imaginea unei dictaturi sângeroase, și apoi o rezoluție spre finalul lunii octombrie unde votul va fi direcționat pentru a atrage atenția în modul cel mai oficial cu putință, pe baza votului în plen, că România este un copil problemă și că e timpul să primească o corecție.

În funcție de calculele de la Bruxelles, corecția aplicată României poate rămâne la stadiul de atenționare și presiune publică sau se poate lua decizia aplicării sancțiunii extreme și nemaivăzute a ocolirii României și a trecerii la următoarea țară care să asigure președinția UE, ca un semnal al eurocraților că "așa nu se mai poate".