BUCUREŞTI, 30 aug — Sputnik, Georgiana Arsene. Probele scrise de la examenul de bacalaureat s-ar putea desfăşura în iulie, iar competenţele, în mai.
Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asocaiţiilor de Părinţi — învăţământ preuniversitar a postat, pe pagina sa de Facebook, calendarul examenului de bacalaureat 2019.
Astfel, anul şcolar ar urma să se încheie, pentru elevii claselor a XII-a, în data de 31 mai 2019, urmând ca în datele de 3, respectiv 4 iunie 2019 să se desfăşoare proba de Evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română — proba A, iar în zilele de 5 şi 6 iunie cea de comunicare în limba maternă — proba B.
Evaluarea competenţelor digitale s-ar desfăşura în zilele de 7, 10 şi 11 iulie, iar cea de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională în zilele de 12 şi 13 iunie 2019.
Anul acesta, la insistenţele asociaţiilor care reprezintă elevii, competenţele lingvistice şi digitale au fost testate pentru prima dată în luna februarie, iar probele scrise în intervalul 25-28 iunie.
Expertul în politici educaţionale de la Societatea Academică din România, Alexandru Manda, spune că, prin mutarea probelor scrise în iulie, elevii sunt supuşi unui tratament inuman, având în vedere condiţiile meteorologice. Aceasta cu atât mai mult cu cât în şcoli nu există aer condiţionat, fapt care face imposibilă concentrarea pe subiecte a candidaţilor, a explicat expertul, potrivit adevarul.ro.
Reprezentanţii elevilor din Constanţa spun, la rândul lor, că desfăşurarea examenului în astfel de condiţii este dificilă pentru elevi, iar rezultatele pot fi afectate major.
Alexandru Manda mai punctează că această propunere de calendar pentru desfăşurarea examenului de Bacalaureat ar putea afecta şi programul admiterilor la facultate.
„Propunerea asta va da peste cap inclusiv mediul universitar, unde admiterile se vor decala cu o săptămână — zece zile în mod inutil, doar pentru că aşa s-a trezit MEN", completează expertul.
Problema se mai pune dintr-un punct de vedere. Şi anume, de ce vrea Ministerul Educaţiei să recurgă la aceste schimbări care, fără doar şi poate, ar da peste cap nu doar elevii, ci şi profesorii din comisiile pentru bacalaureat? Care este rostul unei asemenea schimbări şi, mai ales, al eternelor experimente pe elevi?
Răspunsul poate fi doar unul: Ministerul Educaţiei Naţionale nu are, în acest moment, nici o strategie pentru remedierea problemei privind rezultatele din ce în ce mai slabe la examenul de Balacalaureat. Aşa că bâjbâie, ca un om aflat într-un perpetuu întuneric, doar-doar va găsi o luminiţă…