"Colosul din Trier" a fost finanțat cu o sumă impresionantă de către guvernul comunist al R.P. Chineză. A fost corolarul "comunizării" conducerii de la Bruxelles în urma injecției de capital chinezesc dirijat de tiranicul regim de la Bejing, care zilele trecute a arestat în direct un celebru academician disident, Sun Wenguang, pentru că oferea un interviu radioului Vocea Americii și vorbea de încălcările drepturilor omului din țara sa. Aceste abuzuri flagrante ale Chinei comuniste comisia europeană nu le vede, în schimb se inflamează la orice declarație a lui Donald Trump, care nu e pe lina corectitudinii politice marxiste, ce încurajează ura și lupta de clasă în numele unui ideal utopic. În spatele simpatiei elitei de la Bruxelles față de China comunistă stau banii, amoralitatea și ideologia marxistă. Tot mai mult, U.E. devine o sucursală a intereselor chineze în contradicție cu democrația americană și idealurile libertății. În Germania panouri uriașe cu poza lui Karl Marx, a cărei filosofie a născut leninismul criminal, agasează bunul simț, drepturile omului și libertatea de gândire. Dar ce nu face conducerea UE pentru banii chinezilor? Și chinezii vin pe principiul lui VI Lenin: "la burghezi le vinzi și sfoara cu care se spânzură?"
Un studiu realizat de Bloomberg analizează 678 de tranzacţii încheiate sau în aşteptare în 30 de ţări, începând din 2008, care au avut o valoare comunicată, iar rezultatele arată că societăţile chineze şi cele private au fost implicate în tranzacţii de cel puţin 255 de miliarde de dolari pe întregul continent european. Aproximativ 360 de companii au fost preluate, de la producătorul de pneuri italian Pirelli&C.SpA până la compania irlandeză Avolon Holdings Ltd., iar entităţile chineze deţin cel puţin patru aeroporturi şi şase porturi maritime dintre care un terminal de cereale în Portul Constanţa, ferme eoliene în cel puţin nouă ţări şi 13 echipe profesioniste de fotbal. Cifrele disponibile subestimează adevărata dimensiune şi amploarea ambiţiilor Chinei în Europa, mai precizează publicaţia. Acestea exclud în special 355 de fuziuni, investiţii şi asociaţii în participaţiune pentru care termenii nu au fost divulgaţi. Bloomberg estimează că există o duzină de contracte de acest fel de o valoare adăugată suplimentară de 13,3 miliarde de dolari. De asemenea, nu au fost incluse: dezvoltări greenfield sau operaţiuni de pe piaţa de capital în valoare totală de cel puţin 40 miliarde dolari, potrivit calculelor cercetătorilor de la American Enterprise Institute şi Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), plus o participaţie de 9 miliarde de dolari în compania mamă Daimler AG preluată de către Li Shufu, preşedintele Zhejiang Geely Holding Group Co.
Unii europarlamentari sunt îngrijorați de investițiile chineze direcționate, care fac ca Bruxellul să nu mai critice încălcarea libertăților de către Beijing. Eurodeputaţii din comisia pentru comerţ internaţional a Parlamentului European au adoptat un text pentru consolidarea unei propuneri a Comisiei Europene (CE) care viza instituirea unui „cadru" european pentru a controla investiţiile străine în UE, în special chinezeşti, relatează AFP. Dacă textul va fi validat şi la sesiunea plenară din iunie, Parlamentul European va putea începe negocierile, care se anunţă complicate, cu Consiliul, instituţie europeană care reprezintă statele membre. Franţa, Germania şi Italia, îngrijorate să vadă grupuri străine, în special chinezeşti, oferind la un cost mai mic o expertiză şi tehnologii cheie cumpărându-le companiile, cer de mult timp o legislaţie europeană care să permită filtrarea anumitor operaţiuni. Însă anumite ţări așa-zis liberale precum Olanda, Irlanda sau Luxemburg sunt foarte reticente în ceea ce priveşte un astfel de mecanism aşa-zis de „screening". China profită de însă de problemele financiare şi politice din vestul şi estul Europei pentru a cuceri comercial porţile de intrare spre inima U.E.
Cu investiţii în proiecte populare, China şi-a cumpărat control în sectoare strategice şi influenţă politică în ţări est-europene din UE şi în statele vecine mai sărace din Balcani, pe unde vrea să-şi construiască rute comerciale spre inima Europei. Profitând de nevoia arzătoare de bani a Portugaliei lovite de criză, Beijingul şi-a cumpărat control şi în sectoarele strategice de acolo. Aflată în plină expansiune comercială, a doua economie ca mărime din lume se foloseşte de ţări cu probleme politice sau economice pentru a cuceri porţile de intrare dinspre vest şi dinspre est în zona euro şi în ţările bogate de acolo. China a început să-şi construiască o prezenţă solidă în Portugalia, o poartă comercială spre şi dinspre Africa şi Americi, în timpul crizei euro, când troika creditorilor internaţionali i-a cerut guvernului de la Lisabona să-şi vândă din active celui care oferă cel mai mult pentru a face rost de bani. Astfel, companiile chineze au ajuns să-şi cumpere pas cu pas influenţă la companii strategice portugheze într-atât de multă încât trezesc temeri că Beijingul preia controlul economiei portugheze. Washingtonul a dat deja semne de nelinişte. Însă guvernul portughez încurajează investiţiile chineze. Una din companiile pe care chinezii le vânează cu încăpăţânare este Energias de Portugal (EDP), din sectorul energiei. Cândva, EDF a fost o companie de stat fanion, cu peste 25.000 de angajaţi. Acum ar putea să ajungă sub controlul China Three Gorges (CGT), companie de stat chineză celebră pentru construirea uriaşului Baraj al celor Trei Defileuri. CGT, companie de stat care deţine deja un sfert din EDP, a făcut o ofertă de preluare la bursa de acţiuni din Lisabona cu intenţia de a achiziţiona în totalitate compania portugheză. Valoarea tranzacţiei propuse este de nouă miliarde de euro. EDP a respins preţul pentru preluarea în întregime.
Cumpărarea companiei portugheze de energie face parte dintr-un plan mai cuprinzător prin care China vrea să ajungă să controleze zone strategice ale economiei Portugaliei, avertizează criticii. Însă guvernul socialist de la Lisabona spune că investiţiile chineze sunt la fel de bine venite cum sunt oricare alte investiţii străine, scrie Deutsche Welle. Portugalia socialistă devine un instrument de propagandă economică a Chinei comuniste. Guvernul portughez, venit după o cură drastică de austeritate, este mulţumit de injecţiile financiare chineze, mai ales pentru că banii Chinei au ajutat economia în timpul programului de bailout stabilit cu troika creditorilor internaţionali — Banca Centrală Europeană, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Chinezii au venit în ajutor cumpărând obligaţiuni guvernamentale portugheze în timpul crizei euro atunci când nimeni nu îndrăznea să facă pariuri atât de riscante. Companiile chineze au devenit investitori importanţi în Portugalia mai întâi adunând active ieftine în timpul crizei.
U.E. devine tot mai mult un satelit economic al Chinei comuniste, iar politica Bruxellului o pastișă marxistă care închide ochii la gravele abuzuri ale dictaturii regimului de la Beijing. Când ați mai auzit un lider european să critice încălcarea drepturilor omului în China? U.E. devine o sucursală a intereselor regimului comunist chinez, iar Juncker un propagandist a ideologiei regimului tiranic de la Beijing? Nu întâmplător în mijlocul conflictului dintre SUA și R.P. Chineză, eurocrația de la Bruxelles s-a aliniat intereselor Bejingului. Viitorul U.E. condus de eurocrații socialiști devine extrem de sumbru privind libertățile și drepturile cetățenești după modelul chinez. Poate nu întâmplător în China comunistă și U.E. libertatea religioasă creștină este cea mai prigonită? Eu vreau să trăiesc într-o țară liberă, nu comunistă. Voi ce doriți?
Ionuț Țene este istoric, publicist și scriitor român.
Sursa: NapocaNews.ro