Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

România nu vrea să iasă din sărăcie? De ce nu îşi valorifică uriaşele resurse?

Ţara noastră stă pe o adevărată comoară, iar gestionarea „cu cap" a resurselor naturale ne-ar ajuta să plătim fără nici un efort datoria externă, ba, mai mult, să ne mai şi rămână bani.
Sputnik

BUCUREŞTI, 20 iul — Sputnik, Georgiana Arsene. Datoria externă a ţării noastre a crescut în primele cinci luni ale acestui an cu 2,56 miliarde de euro, ajungând, astfel, la valoarea de 96,04 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. La finalul anului trecut datoria externă a României a fost de 93,477 miliarde de euro, potrivit sursei menţionate.

Ţara noastră e într-o poziţie ruşinoasă, împrumutându-se, deoarece resursele noastre naturale ne-ar putea asigura banii de care avem nevoie să trăim regeşte. Mai mult, am putea achita datoria externă de şapte ori, asta însemnând că că şi după ce o acoperim tot rămânem cu suficienţi bani.

Pentru a ajunge la acest rezultat nu trebuie să vindem resursele naturale. Subliniez nu trebuie, pentru că în presa românească a început să fie vehiculată această ipoteză care este extrem de păguboasă şi care nu ţine cont de poporul român.

Din datele de până acum, pe care geologii le ştiu, România stă pe 734,8 miliarde de euro. România este pe locul 4 în Europa la capitolul resurse minerale.

La pagina 28 a Enciclopediei Economiei Resurselor Minerale din România este prezentat un tabel cu principalele rezerve de resurse minerale, pe cantităţi. Astfel, avem rezerve de 2.800 de milioane de tone de lignit, care, la preţul actual de 50 de euro pe tonă, ar însemna un potenţial naţional de 140 de miliarde de euro. Avem, de asemenea, 900 de milioane de tone de huilă, care, la preţul actual de 53 de euro pe tonă, dau 47,7 miliarde de euro, precizează capital.ro.

Ce ni se pregăteşte: Cedarea totală a suveranităţii naţionale către companii străine

Zăcămintele de cupru sunt estimate şi ele la 900 de milioane de tone, la o concentraţie de minimum 16% cupru curat; la preţul de 400 de euro pe tonă, ar reprezenta 51,7 miliarde de euro.

Sarea, în cantitate de 4.000 de milioane de tone, la preţul de 1 leu/25 de kilograme, dă 35,6 miliarde de euro. Zăcămintele de aur, valorează aproximativ 214 miliarde de euro, iar argintul, la 6,8 miliarde de euro.

Minereurile polimetalice sunt şi ele foarte bogate. Într-o tonă de minereu polimetalic se găsesc 10 grame de molibden, câte 30 de grame de nichel şi de cobalt, 50 de grame de crom, 300 de grame de galiu, 1.000 de grame de titan, 2.500 de grame de vanadiu şi 5.000 de grame de arseniu. Conform Enciclopediei Resurselor Minerale, în România există 90 de milioane de tone de minereuri polimetalice. Preţul mediu al acestor metale este 38 de euro kilogramul. Făcând înmulţirile de rigoare, aflăm că există 900 de tone de molibden în zăcământ, de exemplu, la preţul total actualizat de 34.335.000 de euro.

Aşadar, în total, valoarea zăcămintelor minerale în România s-ar ridica la peste 734,8 miliarde de euro.

Valorificarea acestor bogăţii naturale ale pământului ne-ar face să nu mai avem grija zilei de mâine, dar se pare că nimeni nu are interes ca România să iasă din starea de acum, în care, în loc să profităm de ce avem, preferăm să ne dăm resursele pe nimic. Ţara noastră are cele mai mici redevenţe din lume, iar anchetele pe resursele naturale, realizate acum ceva ani de o comisie parlamentară, s-au oprit înainte de a ajunge la un important om politic român. Mai exact, dosarul a fost luat de Ministerul Justiţiei, potrivit informaţiilor furnizate de o sursă de încredere Sputnik.

Chiar dacă, pe moment, vânzarea resurselor ne-ar ajuta să plătim datoria externă, pe termen lung ne-ar îndatora până dincolo de limita suportabilităţii şi ne-ar aduse în situaţia de imposibilitate de plată.