BUCUREȘTI, 4 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Au fost făcute felurite presupuneri în legătură cu amânarea vizitei în România a puternicului prim ministru israelian Benjamin Netanyahu, precum și a ședinței guvernamentale comune — G2G.
Cea mai hilară a fost, desigur, "teama lui Netanyahu" — ca nu cumva procurorul Horodniceanu să nu-l ia la întrebări în urma plângerii penale a lui Ludovic Orban, Dar, în ciuda hazului, gluma asta ascunde și un necaz: Netanyahu nu e omul cu care să faci prostii precum cea a lui Orban, iar cu atât mai puțin Israel, ca stat, admite aluzii imbecile precum "trădarea națională" în urma a "cine știe ce aranjamente cu niște evrei".
Dar, ipoteza că acesta ar fi motivul amânării nu stă în picioare, deoarece am fi primit până la ora actuală un protest — sau măcar o declarație fermă a unui "apropiat" al guvernului de la Tel Aviv — așa cum se obișnuiește.
Ieri a apărut o altă știre — cum că vizita în România a fost amânată din cauza unei întâlniri a premierului israelian cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, la Moscova. Dar, vizita este la mijlocul lui iulie — nu la începutul lui august, dată la care ar fi fost programată deplasarea la București. Iar întâlnirea de la Moscova era programată demult, deci nu putea fi motiv de schimbare de program.
Cel mai important aspect care pune pe gânduri este însăși reacția oficialităților statului Israel — jurnalistul israelian Attila Somfalvi, cel care a dat primul vestea amânării, subliniază că nu e nicio altă deplasare trecută în calendarul oficial al premierului, iar ambasada de la București dă explicații ambigue.
Concluzia devine clară — există un argument în spatele amânării, iar tăcerea sau ambiguitatea explicațiilor oficiale înseamnă un singur lucru: că Netanyahu i-a transmis lui Dragnea că trebuia să ducă la capăt o promisiune! Evident, o promisiune de care știa numai un cerc restrâns, de "inițiați"! De ce Dragnea? Pentru că el a fost la discuțiile cu Netanyahu în calitate de șef, de lider responsabil de situație.
Evenimentul momentului — și legătura cu Israelul
Ori, ce se petrece în aceste zile, are legătură cu Israelul — iar Liviu Dragnea are o atitudine surprinzătoare și ambiguă? Una singur eveniment: numirea șefului SIE, în persoana lui Gabriel Vlase. De fapt, votul se va da chiar azi, în Parlament, în sesiunea extraordinară a Camerelor reunite.
Să recapitulăm legătura cu Israelul: Vlase este cel mai longeviv președinte al grupului parlamentar de prietenie cu statul Israel, fiind la al treilea mandat în această funcție. Nimic din studiile sale sau din preocupările declarate nu îl recomandau pentru această funcție parlamentară, poate cu excepția legăturilor de familie.
Remarcabil este că Vlase s-a întâlnit în repetate rânduri cu mari personalități ale Israelului, cea mai notabilă fiind cu Shimon Peres, marele diplomat și președinte israelian.
De asemenea, Vlase a aranjat prima întâlnire a lui Dragnea cu Netanyahu, în 2016, apoi l-a dus și pe premierul Grindeanu la omologul său israelian. De asemenea, vizita care a stârnit mânia cuplului Iohannis-Orban a fost organizată, în bună măsură, tot de Vlase.
Și, încă o coincidență: date vizitei lui Netanyahu, 8 august, este anunțată "pe surse" prima dată de agenția israeliană Anima News pe 21 iunie, adică la fix o săptămână după ce Iohannis a transmis nominalizarea lui Gabriel Vlase, pe 14 iunie.
Dragnea, o atitudine ciudată
Dar, în pofida aspectelor de mai sus (plus excelenta prestație a lui Vlase în PSD), Liviu Dragnea are un moment prelungit de nehotărâre după nominalizarea lui Vlase la SIE. Nu face o declarație clară — mai mult, anunță, mai în glumă, că da, îl va susține pe Vlase dacă va trece de comisii.
În schimb, dezbaterea propunerii lui Iohannis, nominalizarea lui Vlase, a întârziat puțin la Parlament. "Hârtia este la Parlament, sunt proceduri parlamentare — când vor hotărî cei doi preşedinţi ai Camerelor, va intra în dezbatere", declara Vlase presei, care sesizase o anumită tergiversare din partea președintelui PSD.
Să mai menționăm că primul care a dat o declarație tranșantă în favoarea lui Vlase a fost Tăriceanu, nu Liviu Dragnea.
Apoi, când Vlase a fost votat favorabil în Comisia SIE, Dragnea a făcut o ironie — "Nu vedeți că Vlase are susținere universală?", a spus șeful PSD.
La rândul său, nici Vlase nu pare să fi fost prea atent cu (altfel) sensibilul conducător al PSD.
"Am vorbit şi cu preşedintele partidului, l-am anunţat înainte de a merge la preşedintele Iohannis", a declarat Vlase presei, după discuția de la Cotoricenu. Deci, nu tu analiză în BPN, dezbatere — să nu mai zic de aprobarea partidului și mai ales a liderului! Nu, simplu — "l-am anunțat", deci nu "i-am cerut acordul". Interesant…
Votul din Parlament — și previzibilele sale urmări
Așa cum spuneam, azi are loc votul în camerele reunite — dar nu e sesiune ordinară, ci EXTRAordinară. Iar numirea directorului SIE este pe ultimul loc pe ordinea de zi.
Cu alte cuvinte, dacă nu ar fi existat prioritățile PSD — legile Justiției — și a SUA — legea Offshore, numirea directorului SIE s-ar fi făcut în sesiunea ordinară, adică la toamnă! Oi, vei! — cum ar fi spus altădată un înțelept evreu neliniștit.
Aici este o chestiune ciudată — Dragnea a amânat votarea directorului SIE, pe cât de evident, pe cât de nejustificat.
Ori, la fel este și amânarea lui Netanyahu — ciudată, nejustificată — și suprapusă peste amânarea votării lui Vlase la SIE.
Sunt tare curios dacă, după votul de azi, nu cumva chiar mâine oficialii israelieni vor anunța când se va reprograma întâlnirea de la București.
Notă de final: o altă decizie bizară a lui Dragnea în relația cu Israelul
Dar hai să mai vedem o ciudățenie pe linia România — Israel. Pe 9 ianuarie 2017, Dragnea — nu Iohannis! — a retras-o pe ambasadoarea de la Tel Aviv, iar timp de mai bine de un an, până pe 20 martie 2018, Guvernul PSD-ALDE nu i-a propus președintelui niciun nume, așa cum cere legea! De la finele lui martie, problema a trecut la președinte, care amână și el de atunci!
Dar, de ce Dragnea și ai lui au retras-o pe Andreea Păstârnac de la post? Câteva luni au numit-o ministru, apoi a stat pe bară! Era atât de necesară și de neînlocuit aici, la superfluul Minister pentru Relația cu Românii de Pretutindeni — încât trebuia să fie vacantă unul dintre cele mai importante posturi de ambasador?!
Să fim serioși! Par să fie jocuri în care se bagă unii fără să se priceapă… și până la urmă își "prind urechile". Sau mustața.