Biserica din Lujerdiu: o ctitorie a lui Mihai Viteazul din Cluj mai puțin cunoscută

Mihai Viteazul a fost ctitor de biserici ortodoxe și de mitropolie în Ardeal. Domnul muntean a dus o politică de apărare a credinței ortodoxe în Transilvania.

Putem spune că ideologia religioasă a fost "dreapta credință" de sorginte bizantină, un instrument de lucru pentru implementarea intereselor sale în Transilvania și de apărare a drepturilor românilor din această provincie, în care națiunile dominante asupreau ortodocșii prin Unio Trium Nationum și îi considerau schismatici. Ortodocșii erau tolerați în Ardeal.

În acest context, domnul muntean în urma alianțelor secrete cu voievodul Kievului și cu țarul rus Feodor din 1597 și-a luat ca misiune importantă protejarea și promovarea ortodoxiei europene. Ca urmare a tratatului de alianță cu principele ardelean Sigismund Bathory din mai 1595, Mihai Viteazul primește posesiuni teritoriale în Transilvania și dreptul de a zidi mitropolia ortodoxă de Alba-Iulia.

Domnii moldoveni și munteni au avut o tradiție seculară în perioada medievală de a deține moșii și cetăți în Transilvania, așa cum au avut Mircea cel Bătrân sau Ștefan cel Mare. Domnul moldovean a ctitorit biserici la Vad și Feleac în actualul județ Cluj.

Mihai Viteazul a conștientizat rolul său de apărător al ortodoxiei ardelene, de fapt a românilor de aceași limbă, lege și neam cu el. În urma tratatului cu Sigismund de Bathory, domnul muntean primește o moșie la Lujerdiu, un sat la circa 40 de kilometri de cetatea Clujului. Aici ridică în perioada 1597/1598 o biserică în stil gotic cu ancadramente în manieră renascentistă. Istoricul Constantin C. Giurescu susține că a ridicat-o în anul 1600 după unire.

Tradiția orală din sat spune că Mihai Viteazul a ales locul de biserică după ce a tras o săgeată cu arcul. Unde a căzut săgeata acolo a poruncit să se zidească biserica. Se observă similaritatea cu legenda ridicării mănăstirii Putna de către Ștefan, ceea ce arată crearea unei culturi fondatoare comune transcarpatice.

Biserica din Lujerdiu

CC BY-SA 3.0 / Țetcu Mircea Rareș /

Biserica din Lujerdiu are 18 metri lungime, 6 metri lățime și 4 metri înălțime. În total biserica are 108 mp și un volum de 433 m cubi. Biserica a primit hramul Sfinților Mihail și Gavril. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI CJ-II-m-B-07691. Are un plan dreptunghiular, necompartimentat, turn-clopotniță pe naos, absida semicirculară, nedecroșată, acoperită cu calote. În 1684 un incendiu a mistuit biserica, iar lăcașul a fost refăcut de un "bazili maister" care și-a și încrustat numele deasupra intrării. Biserica a fost pictată de zugravul Ștefan Belindeanu din Nicula, în anul 1866.

Zidirea bisericii ortodoxe de la Lujerdiu din județul Cluj de către domnul Mihai Viteazul se încadrează perfect politicii acestuia de unificare politică a românilor din cele trei țări române prin folosirea instrumentului spiritual și religios. Prima etapă pentru unire a fost cea spirituală prin ortodoxie ca premisă a unirii politice înfăptuite cu sabia.

Ionuț Țene este istoric, publicist și scriitor român.

Sursa: NapocaNews.ro