Unul din reprezentanţii unui asemenea grup civic a precizat că, în dimineaţa în care Curtea Constituţională a României s-a pronunţat cu privire la refuzul preşedintelui de a o revoca pe şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, membrii diferitelor grupuri au avut consultări în scopul redactării unei scrisori.
În urma mai multor dezbateri s-a ajuns la forma finală prin care să i se solicite primului om în stat să se organizeze „consultări publice atât cu organizaţii ale societăţii civile, cât şi cu partide politice şi organizaţii profesionale din sistemul judiciar care să preceadă şi să ajute la formularea hotărârilor şi acţiunilor subsecvente deciziei CCR. Acestea nu trebuie să se reducă la disputa în jurul cererii de revocare a Procurorului-şef DNA, ci trebuie să privească şi viitorul luptei anticorupţie, independenţa Justiţiei, respectarea statului de drept şi rolul Curţii Constituţionale", precizează ziardecluj.ro.
Sursa menţionată arată că, imediat după, printr-un circuit intern s-a obţinut aprobarea de la 37 de denumiri, astfel încât scrisoarea să apară ca semnată de o mare parte din societatea civilă. Aceste denumiri, însă, nu reprezintă în fapt decât grupuri cu câţiva indivizi.
Iată care sunt semnatarii scrisorii: #ActivaAG Piteşti, Acţiunea Civică Galaţi, Asociaţia Aradul Civic, Asociaţia România Vie, Corupţia Ucide, Diaspora Franţa solidară cu România, Evident Deva, Geeks for Democracy, Grupul civic #insist, Grupul pentru Dialog Social, #Iaşulnutace, Iniţiativa Craiova, Iniţiativa Timişoara, Iniţiativa România, Mureşul Civic, Noul Orizont Valencia, Oradea Civică, Organizaţia Eu Ro Aleg 2.0, Procivic Baia Mare, #Reset, #Rezist Birmingham WMW, #Rezist Constanţa, #Rezist Dublin, #Rezist Liguria, #Rezist Lyon, #Rezist Milano, #Rezist Munchen, #Rezist Râmnicu Vâlcea, #Rezist Toronto, #Rezist Bruxelles, #REZISTENŢA, Ştafeta Steagului Uniunii Europene, Timişoara Civică, Umbrela Anticorupţie Cluj, #Văvedem din Bucureşti, #Văvedem din Sibiu, VeDem Just — Voci pentru Democraţie şi Justiţie.
Scrisoarea în cauză, ultra mediatizată la nivel naţional, a provocat o manipulare în masă.
Majoritatea grupurilor enumerate sunt ascunse opiniei publice, însă, aparent, fac parte din umbrela unui site: contactromania.ro. Restul care s-au convertit în asociaţii sau organizaţii non-guvernamentale au câte o povestioară despre cum au luat naştere.
Contact România nu are personalitate juridică şi nu există un reprezentant oficial.
„E o platformă ce uneşte grupuri care au scop comun în lupta anti corupţie. Obiectivul nostru este să identificăm şi să susţinem politicienii corecţi, care să ne reprezinte în Parlamentul European şi Parlamentul României. Contact România înseamnă toate aceste grupuri. Periodic dezbatem şi discutăm despre neregulile din societate, dar nu suntem ONG-uri sau entitate cu personalitate juridică", a explicat Traian Parapete, unul din cei trei fondatori ai #ActivAG Piteşti.
Acesta a explicat modul în care un grup intră în Contact România. În primul rând, grupurile sunt monitorizate pe Faccebook, se urmăreşte ce postează fiecare. Parapete spune că prin asta se urmăreşte să nu se infiltreze politicieni în grupuri şi că, în general, scopul liderilor acestor grupuri este să aducă oamenii la proteste.
„Am încheiat diferite protocoale între grupuri, cine nu le respectă iese din Contact România", a precizat Parapete.
De asemenea, 75% din denumirile de mai sus nu au decizii judecătoreşti de înfiinţare a unei organizaţii non-guvernamentale. Membrii lor nu sunt de găsit şi nu există nici informaţii despre reprezentativitatea acestora.
Chiar şi aşa, Klaus Iohannis a fost informat cu privire la scrisoarea semnată de grupurile civice şi grupurile fantomă. Nu a spus, deocamdată, dacă va da curs solicitării.