Societate
Știri de ultimă oră din societate, cazuri sociale, probleme, asistență socială, viața de zi cu zi, evenimente publice, culturale, viața de la țară, din cartier, prognoza meteo

Curtea de Justiție a Uniunii Europene cere României să recunoască „căsătoriile gay”

Curtea de Justiție a Uniunii Europene cere Curții Constituționale din România să recunoască căsătoria homosexuală încheiată în alte state.
Sputnik

BUCUREȘTI, 5 iun — Sputnik. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cere Curții Constituționale a României să recunoască căsătoria între două persoane de același sex, cu referire la cazul a doi bărbații cu înclinații homosexuale — cetățeanul român Relu Adrian Coman și americanul Robert Clabourn Hamilton, care și-au înregistrat "căsătoria" la Bruxelles în anul 2010.

Italia nu recunoaște “căsătoriile” homosexuale încheiate în afara țării

Într-un comunicat emis astăzi CJUE recunoaște dreptul statelor membre ale UE să autorizeze sau nu căsătoria homosexuală, însă pe de altă parte consideră că acestea "nu pot împiedica libertatea de ședere a unui cetățean al Uniunii prin refuzul de a acorda soțului său de același sex, resortisant al unei țări non-UE, un drept de ședere derivat pe teritoriul lor".

În decembrie 2012, Relu Adrian Coman și Robert Clabourn Hamilton s-au adresat autorităților române cu solicitarea de a se acorda cetățeanului american dreptul de ședere în România pe o perioadă mai mare de trei luni, sub pretextul că cei doi se află într-o relație de căsătorie.

Oficialitățile române au răspuns că o astfel de solicitare nu poate fi acceptată din momentul în care statul român nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex. Respectiv, Robert Clabourn Hamilton nu poate fi considerat un „soț" al unui cetățean european și nu poate beneficia de dreptul de a locui o perioadă îndelungată pe teritoriul României.

Nemulțumiți de răspunsul statului român, cei doi au contestat la Curtea Constituțională prevederea Codului Civil care nu recunoaște căsătoriile între persoanele de același sex încheiate în străinătate. După o perioadă îndelungată de meditații, Curtea Constituțională a solicitat Curții de Justiție a Uniunii Europene să ofere un punct de vedere în acest caz.

În comunicatul emis astăzi, CJUE afirmă că prin refuzul său de a recunoaște calitatea de „soți" a cei doi homosexuali, statul român încalcă libertatea de circulație a unui cetățean resortisant, "căsătorit" cu un cetățean al UE.

În opinia CJUE, în cadrul directivei privind exercitarea libertății de circulație, noțiunea „soț", care desemnează o persoană legată de o altă persoană prin căsătorie, este neutră din punctul de vedere al genului și este, așadar, susceptibilă să înglobeze soțul de același sex al unui cetățean al Uniunii.

În pofida faptului că se recunoaște dreptul statelor naționale de a reglementa sfera relațiilor civile, CJUE consideră că "refuzul unui stat membru de a recunoaște, exclusiv în scopul acordării unui drept de ședere derivat unui resortisant al unui stat non-UE, căsătoria acestui resortisant cu un cetățean al Uniunii de același sex legal încheiată într-un alt stat membru este susceptibil să împiedice exercitarea dreptului acestui cetățean de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre".

„Aceasta ar face ca libertatea de circulație să varieze de la un stat membru la altul în funcție de dispozițiile de drept național care guvernează căsătoria între persoanele de același sex", se spune în comunicatul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În același timp, CJUE afirmă că acordarea dreptului de ședere, prin recunoașterea unei căsătorii homosexuale încheiate în altă țară „nu aduce atingere instituției căsătoriei" și nu impune oficializarea căsătoriei homosexuale.

Curtea mai amintește că o măsură care vine să împiedică libera circulație nu poate fi justificată decât dacă această măsură este conformă cu drepturile fundamentale garantate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

"Întrucât dreptul fundamental la respectarea vieții private și de familie este garantat la articolul 7 din cartă, Curtea arată că și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reiese că relația pe care o are un cuplu homosexual este susceptibilă să intre în sfera noțiunii „viață privată", precum și a noțiunii „viață de familie" la fel ca cea a unui cuplu heterosexual care se află în aceeași situație", conchide CJUE.

Cu toate acestea, recunoașterea de către statul român a căsătoriilor încheiate în alte state ar putea crea un precedent care se va răsfrânge asupra altor state ale UE, care nu recunosc căsătoriile gay.

Recent, Curtea de Casație din Italia a emis o decizie definitivă prin care respinge cererea unui cuplu de homosexuali — un cetățean italian și altul brazilian, de recunoaștere a căsătoriei încheiate în Brazilia în anul 2012.