BUCUREŞTI, 5 mai — Sputnik, Georgiana Arsene. „Am deschis expoziţia dedicată Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei". Acestea au fost cuvintele ce au stârnit curiozitatea şi au îndemnat la aflarea mai multor amănunte despre eveniment.
Expoziţia, ce cuprinde o serie de fotografii alb negru, ce pot fi observate de oricine trece pe Bulevardul Lascăr Catargiu la numărul 50, te face să te opreşti pentru a vedea imagini ce ilustrează realitatea de acum 75 de ani.
Pe pagina de Facebook a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură puteţi vedea o frântură de expoziţie.
Natalia Muzhennikova, Directorul Centrului, spune, exclusiv pentru Sputnik, că Expoziţia va fi prezentată doar la Bucureşti.
„De regulă, dacă cineva din alte oraşe ale României manifestă interes, noi le mergem în întâmpinare. Tema Stalingradului este foarte sensibilă pentru România, motiv pentru care, acestă expoziţie, ca şi altele de fapt, noi nu le impunem nimănui", a explicat interlocutoarea.
Potrivit ei, un exemplu în acest sens îl constituie Expoziţia „Rusia-File din natură" care este desfăşurată la Muzeul Antipa, fiind al doilea proiect comun al Centrului cu Muzeul şi cu Societatea Geografică Rusă.
Un lucru extrem de bun îl reprezintă faptul că iniţiativa a venit de la partea română.
Desigur că vor urma şi alte expoziţii. Un alt loc în care instituţia rusă îşi expune materialele este Muzeul de Istorie Naturală de la Piteşti.
- Ce mesaj transmit, însă, imaginile expoziţiei dedicată Victoriei în conflagrația mondială care, pentru Rusia, a fost Marele Război pentru Apărarea Patriei?
Directorul Centrului a reamintit care este deviza instituţiei pe care o conduce. Şi anume, „Să redescoperim Rusia împreună!"
- Cum anume s-ar putea face acest lucru, atât de necesar astăzi?
„Istoria celui de-al Doilea Război Mondial să fie studiată împreună. Rusia nu trebuie să fie percepută drept ”un monstru”. Atât timp cât memoria este prezentă, experienţa trecutului nu va permite să fie comise noi erori în prezent", a explicat Natalia Muzhennikova, adăugând că un aspect esenţial îl reprezintă memoria.
Cu părere de rău, aceasta a afirmat că tânăra generaţie din România are tot mai puţine cunoştinţe atât despre perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cât şi despre personalităţile care cu un rol esenţial pentru România.
Şi anume, este vorba despre Pavel Kiseleff şi Iosif Visarionovici Stalin care „este criticat aici, uitându-se cui datorează România Transilvania".
- Cât de important este patriotismul pentru tinerii din ziua de azi?
„Cred că adevăratul patriotism este important pentru toţi: şi ruşi, şi români. Estenţial este a înţelege ce înseamnă acesta, a nu fi confundat cu pseudopatriotismul care poate fi observat în Ucraina, cu xenofobia şi naţionalismul", a punctat cu precizie Directorul Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură.
Mai mult, aceasta spune că patriotismul din Rusia şi România nu trebuie comparat. În patria ei, patriotismul este acum o idee naţională ce contribuie la fortificarea statalităţii, îi învaţă pe tineri să îşi iubească patria, să facă ceea ce este de folos ţării.
„Acţiunea „Regimentul nemuritor" pe care o organizăm la Bucureşti este necesară şi importantă, fiindcă ea cultivă dragostea faţă de trecut. Acţiunile „Pamglica Sfântului Gheorghe" şi „Voluntarii Victoriei" le permit tuturor să intre în contact cu ceea ce este istorie şi memorie", a menţionat Natalia Muzhennikova.
În schimb, în România nu există cu adevărat un cult pentru eroi, iar Directorul Centrului a sintetizat cu maximă precizie această stare de fapt.
„Nu aş putea să amintesc acţiuni similare în România. Stima eroilor se desfăşoară fără respectul cuvenit şi depinde, în mare parte, de autorităţile locale, nu de iniţiativa cetăţenească. Din păcate, iniţiativa tinerilor în România este orientată spre alte direcţii", a adăugat aceasta.
— Cum apreciază, însă, Directorul Centrului evoluţia relaţiilor dintre cele două ţări?
Natalia Muzhennikova spune că este dificil de răspuns la această întrebare, deoarece relaţiile româno-ruse trebuie analizate pe câteva planuri. Vorbim aici de planul politic, economic, ştiinţific, cultural şi social şi a precizat că nu doreşte să discute aici despre cel politic.
Şi aceasta pentru că, în virtutea specifică activităţii angajaţilor de la Centru, aceştia intră în contact cu oameni de rând, simpli români care vin la cursuri, la vizionări de filme, festivaluri, expoziţii, ateliere de creaţie.
„Oamenii vin ca să afle ceva nou, doresc să vadă şi să înţeleagă ce reprezintă Rusia de azi. Din punctul meu de vedere, ei nu văd Rusia ca pe un duşman inveterat. Nu încearcă să aminteasă la fiecare discuţie problema Basarabiei sau a Tezaurului. Lumea de rând înţelege că trebuie să mergem mai departe, lăsând problemele dificile celor care răspund de soluţionarea lor, adică istoricilor şi politicienilor", a explicat Natalia Muzhenikova, care a amintit de o serie de acţiuni ale Centrului la care românii au participat cu plăcere.
În ceea ce priveşte colaborarea bilaterală, aceasta a declarat că în acest proces de colaborare se includ noi regiuni din România şi Rusia.
„Sarcina noastră este de a le ajuta că să se găsească una pe alta, să îşi identifice interesele comune, să se focuseze reciproc", a declarat Directorul Centrului care a precizat că rămâne optimistă şi este de părere că datorită paşilor mici ai oamenilor simpli, politicienii celor două ţări vor ajunge la o comunicare constructivă, în interesul cetăţenilor Rusiei şi României.