Bruxelles: Fermierii români sunt în pericol. Moldovenii nu mai au nicio șansă

Subvențiile în agricultură vor fi drastic diminuate - declinul agriculturii românești va deveni rapid și definitiv, comparabil cu distrugerea industriei din România după 1990.

Corespondență din butoiul cu pulbere al Europei

BRUXELLES, 3 mai — Sputnik, Daniela Porovăț. Singurele fonduri europene absorbite consistent în România au fost subvențiile în agricultură, cuantumul acestora ridicându-se și la două miliarde de euro pe an.

În viitor, această sumă va fi drastic diminuată dacă planurile pentru noul buget al Uniunii vor fi puse în aplicare, ele constând în tăierea dramatică a fondurilor pentru agricultură, ceea ce va lovi puternic în acest sector în toate țările membre din Estul Europei și, în consecință, va afecta puternic fermierii din România.

Mai grav, una din promisiunile făcute moldovenilor pentru viitoarea și tot mai îndepărtata aderare la UE a fost sprijinul pe care îl vor primi agricultorii din Republica Moldova.

Această promisiune se dovedește a fi una deșartă: dacă UE își reduce subvențiile pentru fermierii din statele membre în urma ieșirii Marii Britanii din Uniune și a pierderii contribuției sale majore la bugetul comunitar de 10 miliarde de euro anual, de unde va mai avea bani Bruxelles-ul pentru alți fermieri?

Dezastrul care îi așteaptă pe fermieri a fost dezvăluit de Bloomberg, care dă ca exemplu situația unei ferme agricole de succes din Bulgaria și care se teme pentru viitorul ei o dată ce reducerea subvențiilor va intra în vigoare.

Dar situația e cel puțin la fel de dramatică în România, mai ales că această țară și-a pierdut piețele externe extra-europene după intrarea în UE, o pierdere dramatică fiind de exemplu piața rusească după declanșarea sancțiunilor occidentale împotriva Moscovei la care România s-a raliat fără comentarii.

În consecință, diminuarea ajutorului UE pentru fermieri va pune multe exploatări agricole din România pe butuci, pentru că acestea nu mai pot supraviețui în condiții de piață pentru că nu mai au voie să exporte în Rusia, iar exporturile în alte țări din afara UE au fost descurajate, în timp ce piața românească de consum a fost suprasaturată de mărfuri din import, inclusiv din UE unde subvențiile sunt mai mari decât în România, și ca urmare marfa oferită este mai ieftină decât cea a producătorilor autohtoni.

Agricultura românească a intrat oricum în implozie de la aderarea țării la UE din cauza cotelor de lapte și la alte categorii, fermierii români fiind descurajați să producă pentru a nu crea supraproducție în Europa și a nu crea concurență fermelor din Occident.

Odată cu reducerea subvențiilor, declinul agriculturii românești va deveni însă rapid și definitiv, comparându-se cu distrugerea industriei din România după 1990.

Lipsită de industrie și, în viitor, și de agricultură proprie, România va deveni în sfârșit piața perfectă de desfacere pentru produsele europene de import, iar din cauza desființării de unități de producție din orice domeniu, va exporta în continuare forța de muncă excedentară în același Occident.

Statele cu o conducere naționalistă, precum Polonia și Ungaria, au văzut pericolul și își iau de ceva timp măsuri protecționiste. Clasa politică din România nu se gândește însă la viitorul țării, așa că România ava fi total nepregătită când Europa își va lua mâna de pe ea.