BUCUREȘTI, 5 apr — Sputnik, Daniel George Nistor. România intenționează să adopte euro în 2024, după cum a anunțat recent premierul Viorica Dăncilă. Va fi mai bine sau mai rău?
"Nu văd aproape niciun cost al aderării la euro. Principalul cost care a fost menționat în legătură cu decizia unei țări de a adera la zona euro este acela că renunță la politica monetară națională", a declarat economistul Bogdan Glăvan, într-un interviu pentru PressOne.ro.
"Acea ţară pierde un instrument politic pe care îl poate folosi — posibilitatea de a determina rata dobânzii, cursul de schimb, numărul de bani de pe piață, lucruri de genul ăsta", a mai spus Glavan.
El a arătat că România are oricum o "performanță a politicii monetare slabă" în comparație cu vecinii ei.
"Am avut cea mai mare inflație după Revoluție, a scăzut greu, cu reinflamări succesive prin anii '90 și 2000, iar acum se reinflamează un pic", a amintit economistul.
Glăvan vede două categorii de beneficii în urma trecerii la moneda unică: eliminarea riscului valutar prin integrarea în zona euro și ancorarea României în spațiul decizional european sau euroatlantic.
Profesorul de economie consideră că deja stăm "la masa bogaților", pentru că suntem în UE, iar adoptarea monedei europene ne va ajuta la schimburile comerciale și de investiții. "Noi avem nevoie de capitalul celor bogați, iar ei au nevoie de oportunitatea de a-l valorifica", a explicat Bogdan Glăvan.
Acesta îi critică pe scepticii care nu se arată entuziasmați de trecerea la euro.
"Ce preţuiesc atât de mult economiştii care vorbesc despre independență monetară? Le pasă de posibilitatea ca, jonglând cu rata dobânzii și cu cursul de schimb, să camufleze nevoia de ajustări economice. Cum se face asta? Tipărind bani, pe scurt", a menționat Glăvan, care vede în această strategie un mod de a înșela populația: "ei pot păcăli publicul în legătură cu deciziile guvernării, care decizii nu mai sunt finanțate prin taxe, prin politica fiscală, ci prin această politică monetară".