BUCUREȘTI, 4 apr — Sputnik, Daniel George Nistor. Ionuț Mișa, noul președinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), a fost, în a doua jumătate a anului trecut, ministru al Finanțelor.
Înainte de aceasta, a activat, timp de 6 luni, ca secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice, dar mai înainte, adică în perioada februarie 2013 — ianuarie 2017, a ocupat funcția de șef al Direcției Mari Contribuabili din cadrul… ANAF.
În acea perioada, se prezenta pe sine ca un fel de "spaimă a multinaționalelor", descriind modul cum marile companii reușeau să evite obligațiile fiscale.
"Am identificat 1 miliard de euro scos din ţară prin preţuri de transfer", declara Ionuț Mișa, în iulie 2016, la o emisiune ZF Live.
Prețurile de transfer sunt prețurile la care se derulează tranzacțiile între companiile care sunt părți ale aceluiași grup, de exemplu sucursale ale unei multinaționale aflate în țări diferite.
"Până acum transfer pricing-ul era un teren virgin. Nu poţi să ai 4-5 ani exact o rată de profit de 1,9-2%, de ce nu ţii atunci banii la bancă?" — întreba retoric, la acea dată, actualul șef al ANAF.
El considera acest lucru "destul de supărător" pentru că "este foarte puţin probabil" ca un manager "să gândească un anumit business şi să reuşească să îl facă la acelaşi nivel constant", astfel încât rata profitului să fie în permanenţă aceeaşi.
"Este foarte mic, nu ar mai justifica o afacere în sine. Mai ales o afacere mare, de anvergură în România", mai spunea Mişa.
Şi dădea un exemplu edificator.
"Am făcut 14 controale pe dosare preţuri de transfer în primele şase luni. Am adus 44 milioane de lei la buget de la o companie de retail care făcea achiziţii de la afiliaţi la un preţ mult mai mare decât preţul pieţei sau plătea pachete salariale de o anumită valoare nejustificată", afirma acesta.
Oficialul ANAF arăta că în principal companiile scot bani din România prin plăţi suprevaluate de bunuri şi servicii, apoi prin plăţi ori bonusuri pentru management dar şi prin plăţi de milioane de euro pentru firme de avocatură sau chiar de consultanţă fiscală, care teoretic ar trebui doar să găsească căile legale de micşorare a bazei de impunere.
"Am avut un caz al unei companii din top 10 cifră de afaceri din România care scotea banii prin salarii nejustificate. După ce le-am arătat raportul, au plătit la buget a doua zi 27 milioane de lei cu tot cu penalităţi de întârziere şi accesorii. E o practică foarte des întâlnită", explica Ionuț Mişa.