BUCUREȘTI, 19 mart — Sputnik, Daniel George Nistor. Când plăteşti oamenii ca să ucidă cât mai multe animale dintr-o specie, aceștia își fac crescătorii, pentru ca apoi să-ți vândă "vânatul".
La începutul secolului XX, în timpul regimului colonial britanic, în India urbană crescuse foarte mult populația de cobre, rezultând un mare risc pentru populația umană. Guvernatorul de atunci al Indiei a instituit un sistem de recompense bănești pentru exterminarea cobrelor. O vreme, ideea a funcționat. Numai că băștinașii au început să crească șerpi cobra, pentru a obține mai mulți bani din recompense de la naivii colonialişti. Rezultatul a fost că, într-un timp relativ scurt, numărul cobrelor s-a dublat față de cel inițial. Sistemul de recompense plătite de stat nu numai că nu a funcționat, dar a adus consecințe negative mult mai mari. De atunci, acestei istorii i s-a spus Efectul Cobra.
Am citit această scurtă povestire nu într-un site specializat în istorie, ci pe pagina de Facebook a avocatului Gheorghe Piperea, specializat în procese bancare, în care a aparat, de multe ori, interesele clienților. El a făcut o comparație între Imperiul Britanic de atunci și sistemul bancar din România de azi.
"În ultima vreme, sistemul bancar din România plătește profesori de economie, analiști, politicieni și ong-uri pentru a idealiza libertarianismul pieței și pentru a diaboliza 'populiștii' care vor un pic de ordine și de reglementare în domeniul aberanțelor costuri ale creditării în raport de dobânzile la depozitele bancare", scrie Piperea.
"De asemenea, la ordinul BNR, bancherii insistă că simplii particulari să se educe financiar și să își asume consecințele semnării unor contracte, chiar și când acestea ar fi expresia unor practici înșelătoare sau ar fi virusate de abuzul de putere economică a băncilor. Pentru a proba cât de fraieri sunt simplii particulari că le cumpără produsele și serviciile, bancherii apelează la aceiași așa-ziși experți economici care, în excesul lor de zel, au ajuns să teoretizeze nu numai că simplii particulari nu au nevoie de protecție legală și judiciară (în timp ce băncile, da), ci chiar că o asemenea protecție este interzisă de 'principiul' libertății nelimitate a pieței", mai scrie Piperea.
Potrivit acestuia, practicile descrise mai sus au un rezultat exact invers față de cel așteptat.
"Oamenii chiar au început să se educe financiar. Dar și juridic. Ce constată ei, pe zi ce trece?" — întreabă retoric Piperea. Apoi vine cu răspunsul.
"Că băncile înșeală, abuzează, se judecă mai înverșunat decât orice altă entitate (au peste 300.000 de dosare pe rolul instanțelor), execută silit, fără noimă și fără milă, și își vând debitorii colectorilor de creanțe (rezultând alte 1,1 milioane de dosare, 'dedicate' executărilor silite), își izgonesc debitorii prin listarea în Biroul de credit, aruncându-i în brațele cămătarilor legalizați ca IFN-uri (peste 1 milion de astfel de debitori rejectati de bănci sunt clienți ai IFN-urilor), practică dobânzi nelimitate, dobânzi care sunt cu atât mai mari cu cât debitorul este mai sărac, fac lobby politic și tehnocrat agresiv, aranjează trenduri judiciare favorabile lor", explică avocatul.
El arată că "toți acești oameni evita băncile și își sfătuiesc toți apropiații să evite băncile" și afirmă că "acesta este efectul Cobra pentru bănci, nu scapă niciuna", pentru că "oamenii și firmele își pierd masiv încrederea în bănci și evita să ia credite".
Potrivit avocatului, programul Prima Casă, "singurul care mai merge cât de cât", e pe cale de dispariție, în condițiile în care "mai mult de 20 miliarde de euro din depozite baltesc", lumea nefiind interesată de ele.
Piperea face o previziune sumbră.
"Toate casele au redevenit inadmisibil de scumpe sub efectul presiunii acestui program, iar beneficiarii programului încep deja să resimtă triplarea ROBOR (chestie care a rezultat din alinierea cartelară a celor 10 bănci care dau cotații ROBOR, și nu din 'legea' cererii și a ofertei). Vor fi multe falimente în domeniu, chiar de anul acesta. Între timp, portofoliul de credite acordate de bănci s-a concentrat în mod halucinant în două 'produse': credite acordate statului și credite garantate de stat, ca pe vremea comuniștilor; mai mult de 92% din totalul creditelor este reprezentat de aceste produse", spune Gheorghe Piperea.
El îl compară pe Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), cu meșterul Manole, cel care construia noaptea, pentru ca ziua să își vadă construcția distrusă.
"Când aceste două cobre vor dispărea natural, de unde vor mai scoate recompense băncile și dezvoltatorii? Vor aștepta ale idei crețe de la gubernatorul Manole?" — se întreabă Piperea.