Economie
Știri de ultimă oră din economia României, Moldovei, europeană și internațională, relații economice dintre SUA, UE, Rusia, comerț extern, relații și schimburi economice, bani și valută, monede străine, EURO, Dolar, bani

Ce trenuri am fi avut dacă guvernanții se țineau de cuvânt

Promisiunile politice privind liniile ferate de mare viteză prevedeau trenuri care ar fi circulat ultrarapid de la Bucureşti la Budapesta, Timişoara, Iași, Paris.
Sputnik

BUCUREȘTI, 12 mart — Sputnik, Daniel George Nistor. O selecție a celor mai atractive "gogoși" lansate de guvernanți către spațiul public, în ultimii 10 ani, cu privire la domeniul feroviar, a fost făcută de agenția Mediafax.

2010, februarie. Emil Boc, premier, anunța cu mare pompă proiectul căii ferate rapide Paris-Strasbourg-Bratislava-Budapesta-Bucureşti-Constanţa.

"Mă refer la calea ferată Paris-Strasbourg-Bratislava, care trebuie extinsă către Budapesta-Bucureşti-Constanţa, ca o componentă a programului privind reţeaua europenă de transport", declara atunci Boc.

2014. Victor Ponta, premier, anunța realizarea unei linii de cale ferată de mare viteză pe Coridorul IV Pan-european Arad — Timişoara — Caransebeş — Drobeta Turnu Severin — Craiova — Calafat — Bucureşti a fost trecută pe lista priorităţilor din programul de guvernare al PSD, Cabinetul „Ponta 3". De asemenea, o altă investiţie în domeniul feroviar prevăzută în acel program prevedea reabilitarea liniei de cale ferată de pe Coridorul IV de Transport Pan-european Braşov-Simeria şi reabilitarea, pe acelaşi coridor, a liniei Frontieră-Curtici-Simeria.

2014, toamna. Victor Ponta, premier, lovește din nou. Aflat într-o vizită oficială la Bejing, el declara că România ia în calcul introducerea unei căi ferate de mare viteză pe ruta Bucureşti-Iaşi, după ce Comisia Europeană a cerut ţării noastre să renunţe la proiectul similar anunţat pentru ruta Bucureşti-Constanţa.

2017, iulie. Mihai Tudose, premier, discută cu cu ambasadorul Chinei în România, despre o reţea regională de trenuri pe pernă magnetică!

„Premierul Mihai Tudose a analizat, cu ambasadorul R.P. Chineze în România, Xu Feihong, perspectivele de dezvoltare a cooperării bilaterale în plan economic, un proiect evocat de oficialul român vizând construcţia unei reţele regionale de trenuri pe pernă magnetică", potrivit unui comunicat remis de Guvern.

2017, iulie. Prim-ministrul Mihai Tudose a discutat şi cu omologul său bulgar, Boiko Borisov, despre cooperarea între cele două ţări în privinţa infrastructurii şi turismului, dar şi în alte domenii care pot fi finanţate din fonduri europene. "Premierul român a propus conectarea capitalelor Bucureşti-Sofia-Atena printr-o linie feroviară rapidă de persoane, proiect la care vor lucra miniştrii Transporturilor din cele trei ţări, şi s-a agreat accelerarea proiectelor celor două poduri peste Dunăre, între Turnu Măgurele — Nicopole şi Călăraşi — Silistra", se arăta într-un comunicat oficial din luna iulie 2017.

2018, martie. Ministrul român al Transporturilor, Lucian Şova, anunţă că a participat, la Budapesta, la un summit ministerial privind transporturile, în cadrul căruia a discutat cu ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, şi despre posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta-Bucureşti. "Au fost abordate şi subiecte din domeniul feroviar, precum posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză pe ruta Budapesta-Bucureşti", se precizează într-un comunicat difuzat, în aceeaşi zi, de Ministerul Transporturilor.

Un tren este considerat "de mare viteză" dacă depăşeşte media orară de 250 km/h, iar la nivel mondial ultimele recorduri se apropie de 600 km/h. În România, din cauza infrastructurii, viteza medie a trenurilor este de 45 km/h, recordul naţional de 160 km/h fiind atins doar pe ruta Bucureşti-Constanţa.